Parlamentul European cere compensare pentru pierderile financiare suferite de România, din cauza neaderării la Schengen

Parlamentul European a cerut Comisiei Europene să estimeze pierderile financiare, câștigurile nerealizate și daunele de mediu suferite de România și Bulgaria, dar și de întreaga Uniune, din cauza neaderării celor două țări la spațiul Schengen începând cu anul 2011. De asemenea, Comisia ar trebui să exploreze mecanismele de compensare a acestor pierderi.

În Rezoluția Parlamentului European din 12 iulie 2023, se menționează că România și Bulgaria ar trebui compensate pentru pierderile financiare suferite din cauza deciziei „negative și nejustificate” de a nu le permite accesul în Schengen, calculând pierderile începând din iunie 2011. Documentul, publicat în Monitorul Oficial al UE, subliniază că:

„Parlamentul invită Comisia să estimeze pierderile financiare, câștigurile nerealizate și daunele aduse mediului de către România și Bulgaria, precum și de către Uniune în ansamblu, începând din 2011, ca urmare a faptului că România și Bulgaria nu sunt membre ale spațiului Schengen; Comisia ar trebui să analizeze posibilele mecanisme de compensare a pierderilor financiare suferite de Bulgaria și România din cauza deciziei negative și nejustificate adoptate în privința aderării celor două țări la spațiul Schengen, luând în considerare pierderile financiare înregistrate începând din iunie 2011”, se arată în documentul citat.

Neacceptarea României și Bulgariei în Schengen a generat numeroase pierderi. Printre acestea, se numără și creșterea emisiilor de CO2 din cauza cozilor la punctele de frontieră, unde milioane de vehicule așteaptă ore întregi anual. Acest lucru contravine obiectivelor de neutralitate climatică ale Uniunii Europene.

„Nivelul ridicat de poluare cauzat de miile de vehicule care stau la coadă zilnic, așteptând mai multe ore sau chiar zile pentru a trece frontierele dintre Ungaria și România, România și Bulgaria și Bulgaria și Grecia reprezintă, de asemenea, o amenințare la adresa mediului, precum și a sănătății conducătorilor auto, a lucrătorilor vamali și a persoanelor care locuiesc în zonele de trecere a frontierelor; întrucât informațiile bazate pe dovezi au evidențiat faptul că 46 000 de tone de CO2 sunt emise anual din cauza deciziei de a nu elimina controalele la frontierele interne pentru România și Bulgaria”, se menționează în Rezoluție.

În 2022, cozile de camioane la frontierele vestice ale României se întindeau pe peste 25 km, în timp ce în spațiul Schengen, timpul de așteptare pentru trecerea camioanelor era de 10-30 de minute, fără întârzieri semnificative.

Fostul ministru al Economiei, Florin Spătaru, a estimat că România pierde anual 10 miliarde de euro din cauza neacceptării în Schengen.

Parlamentul European a subliniat și necesitatea analizării opțiunilor legale de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în acest caz. Poziția Parlamentului vine după ce, în octombrie 2023, CJUE a respins ca „vădit inadmisibilă” acțiunea în anulare formulată de eurodeputatul român Eugen Tomac împotriva deciziei Consiliului UE de neacceptare a României în Schengen.

Deși România a intrat în spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime pe 31 martie 2024, o decizie privind extinderea la frontierele terestre nu a fost încă luată.

Sursă foto: Shutterstock