Plaja Mamaia, revendicată în parte de urmașii unui colonel din armata interbelică. Ce a răspuns Tribunalul
Știrile zilei
Plaja Mamaia a fost revendicată, în parte, de urmașii unui colonel din armata interbelică, procesul desfășurându-se inițial la Tribunalul Constanța.
Mai exact, urmașii colonelului au revendicat din Plaja Mamaia două porțiuni, respectiv un lot de 382,34 de metri pătrați și un lot de 517,36 de metri pătrați.
În primă instanță, Tribunalul Constanța a respins acțiunea ca nefondată, însă cazul a ajuns recent pe rolul Secției I Civile a Curții de Apel, după ce hotărârea Tribunalului a fost atacată la instanța superioară.
Notificare din 2001 pentru Plaja Mamaia
În cauză, potrivit Hotărârii 3003/2024 a Tribunalului, moștenitorii colonelului de armată au cerut în proces anularea dispoziției primarului Constanței prin care le fusese respinsă notificarea în temeiul Legii 10/2001 pentru retrocedarea imobilelor preluate abuziv în timpul regimului comunist, notificare ce viza Plaja Mamaia.
Astfel, conform Tribunalului, notificarea pe Legea 10 fusese adresată primarului Constanței încă din luna august a anului 2001, fiind soluționată prin dispoziția emisă în noiembrie 2022.
Ce au cerut moștenitorii
În proces, moștenitorii colonelului au cerut „restituirea în natură a imobilului situat în Staţiunea Mamaia, constând în Lotul 3 careul 8 (liber) în suprafaţă de 382,34 m.p.; -restituirea în natură a imobilului situat în Staţiunea Mamaia, constând în lotul 13, careul 68, reprezentând plajă, în suprafaţă de 517,36 m.p.“.
Totodată, moștenitorii au cerut să se dispună măsuri reparatorii prin compensare cu un alt teren cu aceeași suprafață și în aceeași zonă (Plaja Mamaia) sau prin acordarea de despăgubiri prin echivalent pentru unul dintre cele două terenuri.
Terenul inițial, de 382,34 mp, fusese cumpărat în anul 1936, iar prețul fiind achitat în două tranșe, moștenitorii arătând că militarul intenționase să ridice acolo un imobil S+P+2, potrivit Hotărârii 3003/2024.
Contract de schimb în 1940
În anul 1940, s-a semnat un contract de schimb cu Primăria Constanța, în locul terenului de 382,34 mp colonelul urmând să primească terenul de 517,36 mp.
Totuși, judecătorii de la Tribunalul Constanța au motivat, în decizia de respingere a acțiunii, că terenurile de pe Plaja Mamaia revendicate în proces nu ar fi intrat în categoria celor preluate abuziv de Statul Român în timpul regimului comunist.
Mai exact, au spus judecătorii, suprafețele ar fi fost preluate de stat pe motiv că nu s-ar fi îndeplinit condițiile contractuale stabilite prin actul din 1936, respectiv, nu s-ar fi îndeplinit condiția de a se construi pe teren, așa cum prevedea decizia din 1905, „aprobată prin Decretul 76/1906, în care se stabilea că terenurile situate în aria Plajei din Stațiunea Mamaia, cedate de Ministerul Domeniilor comunei Constanța în 1905 se vor vinde cu condiția expresă ca dobânditorii să construiască o casă de locuit sau o vilă în termen de patru ani, prelungit ulterior la șase ani și să contribuie cu 25% la toate cheltuielile edilitare“.
Plaja Mamaia, zonă militară în timpul războiului
Judecătorii au mai spus că „edificarea unor construcţii în zona Dobrogei nu a fost interzisă total şi în mod absolut nici chiar după adoptarea Legii nr.4215/10.12.1938 pentru crearea zonelor militare şi pentru măsurile necesare apărării ţării, în art. 3 din lege stabilindu-se că «orice lucrare, construcţie, plantaţie pe care un particular ar vrea să o facă pe terenul căzând într-o zonă militară, trebuie să fie în prealabil aprobată de Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Aerului şi Marinei, care pot impune ca executarea să se facă astfel ca ea să corespundă şi cerinţelor apărării naţionale»“.
„Or, reclamanta nu a făcut dovada că autorul său a fost împiedicat să construiască pe terenul cumpărat sau că, în urma demersurilor efectuate pentru obţinerea autorizaţiei de construire, i s-au respins cererile de către cele două ministere implicate în realizarea măsurilor necesare apărării ţării“, au conchis judecătorii.
Acum, însă, rămâne de văzut care va fi în cauză și decizia Curții de Apel Constanța, unde, așa cum precizam anterior, a fost atacată Hotărârea 3003/2024 a Tribunalului Constanța.
Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată
Sursa foto (cu rol ilustrativ): Google Maps
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
