Răsturnare de situație: Un teren din Faleză Nord și-ar putea schimba proprietarul! Hotărârea mai poate fi atacată în recurs
Justiție
Răsturnare de situație pentru un teren din cartierul constănțean Faleză Nord care și-ar putea schimba proprietarul în urma hotărârii de ieri, 11 martie 2026, a Curții de Apel Constanța!
Instanța a admis apelurile declarate în cauză pentru terenul din Faleză Nord și a hotărât inclusiv modificarea cărții funciare a imobilului.
Totuși, hotărârea Curții de Apel mai poate fi atacată în recurs, situație în care dosarul va fi înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție, Curtea Supremă de Justiție a României, care va lua decizia definitivă în proces.
În speță, este vorba despre o suprafață de teren de 500 mp, situată în cartierul Faleză Nord, care a fost revendicată de Apele Române.
Administrația Națională pierduse însă inițial procesul, judecătorii din Constanța concluzionând că ANAR nu ar fi avut calitatea procesuală cerută de lege pentru a deschide procesul.
Această hotărârea a fost schimbată ieri, 11 martie 2026, de judecătorii de la Curtea de Apel Constanța, care au admis apelul declarat de ANAR prin Administrația Bazinală Dobrogea Litoral și Statul Român prin Ministerul Finanțelor.
Primăria Constanța a fost astfel obligată de judecători să lase Statului Român în deplină proprietate terenul din Faleză Nord și Apelor Române, în deplină administrare, instanța hotărând să modifice și cartea funciară a imobilului, în sensul radierii dreptului de proprietate al primăriei.
Minuta hotărârii de schimbare a proprietarului terenului din Faleză Nord
Discuțiile se poartă în dosarul cu indicativul 10426/212/2020* , care vizează, așa cum arătam mai sus, un teren de 500 mp, situat pe strada Ion Rațiu, din cartierul Faleză Nord, suprafața în cauză fiind revendicată de Administrația Națională Apele Române prin Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral.
Acțiunea este promovată în contradictoriu cu Municipiul Constanța prin Primar și Consiliul Local Constanța, iar în proces a solicitat să intervină și Cușu Tănase.
Iată minuta hotărârii de ieri, 11 martie 2026, a Curții de Apel Constanța:
„Admite apelurile reclamantei Administraţia Naţională Apele Române prin Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral şi intervenientului forţat Statul Roman prin Ministerul Finanțelor Publice.
Schimbă sentinţa apelată în sensul că:
Admite cerere de chemare în judecată şi obligă pârâtul Municipiului Constanţa să lase în deplina proprietate a intervenientului forţat Statul Roman prin Ministerul Finanțelor Publice şi în administrarea reclamantei Administrația Naţională Apele Române prin Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral terenul în suprafaţă de 500 mp, situat în loc. Constanta, str. Ion Raţiu lângă blocul PA5, lot 3, jud. Constanţa, înscris în cartea funciară nr. 216483 a Municipiului Constanţa, nr. cadastral 216483.
Rectifică cuprinsul cărţii funciare nr. 216483 a Municipiului Constanţa în sensul radierii mențiunilor cu privire la dreptul de proprietate asupra imobilului înscris în favoarea Municipiului Constanţa.
Respinge cererea de intervenţie accesorie în interesul pârâţilor ca nefondată.
Obligă pârâții la plata către reclamantă a sumei de 53.000 lei cheltuieli de judecată.
Respinge apelul incident ca nefondat.
Cu recurs în 30 de zile de la comunicare.
Cererea de recurs se depune la Curtea de Apel Constanţa sub sancțiunea nulităţii.
Pronunțată conform art. 396 alin. 2 C.pr.civ., prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 11.03.2026.
Document: Hotarâre 11.03.2026“
Legat de terenul din Faleză Nord, instanțele din Constanța au ajuns la concluzia că Apele Române nu l-ar fi putut revendica, pentru că nu ar avea calitatea procesuală cerută de lege pentru a deschide procesul.
Ulterior, însă, deciziile judecătorilor au fost casate de Înalta Curte de Casație și Justiție a României, care a hotărât că procesul trebuie să se rejudece.
Așa se face că dosarul a fost reînregistrat pe rolul Secției I Civile a Curții de Apel Constanța, pentru rejudecarea cazului în faza de apel, instanță care prin hotărârea de ieri a ajuns la concluzia că terenul ar aparține de fapt Statului Român, fiind în administrarea ANAR și că s-ar impune astfel rectificarea cărții funciare.
Părțile au la dispoziție un termen de 30 de zile de la primirea hotărârii motivate a instanței pentru a declara recurs.
Decizia de rejudecare luată de Curtea Supremă
Amintim aici, în cauză, Curtea Supremă a decis rejudecarea apelului ANAR-ABADL pentru terenul din Faleză Nord în luna septembrie 2024.
Dosarul avea indicativul 10426/212/2020 și fusese analizat de Secția I Civilă a Curții Supreme în ședința din 25 septembrie 2024.
Așa cum arătam și mai sus, la mijloc este un teren de 500 mp, situat pe strada Ion Rațiu, din cartierul Faleză Nord, bun pe care instanțele din Constanța au ajuns la concluzia că Apele Române nu l-ar fi putut revendica, pentru că nu ar avea calitatea procesuală cerută de lege pentru a deschide procesul.
Ieri, însă, această concluzie a fost schimbată.
Apele Române nu au dovedit limitele materiale ale bunului revendicat
După cum arătam în edițiile anterioare, în acest proces s-a dispus și efectuarea unei expertize, iar concluziile expertului au fost că „în zona expertizată au existat până în anii 1952 faleze în stare naturală, iar ulterior acestui moment zona a fost modificată prin lucrări antropice de consolidare, stabilizare, amenajare și sistematizare verticală, parțial fiind introdusă în perimetrul construibil“.
În acest context, în motivarea deciziei Curții de Apel Constanța, ulterior casată de Curtea Supremă, se arăta că „prin urmare, concluzia expertului nu este una neechivocă, de apartenență a bunului expertizat la categoria «faleză» ce formează obiect al domeniului public, forța probantă a expertizei fiind cu atât mai mult diminuată în contextul dispozițiilor normative citate anterior, referitoare la procedura de inventariere a zonei costiere și delimitare a vecinătăților bunurilor situate în această zonă, față de autoritățile publice locale“.
„În concluzie, cât timp nici apelanta-reclamantă (nr., ANAR-ABADL), nici apelantul-intervenient (nr., Statul Român prin Ministerul Finanțelor) nu au dovedit, prin depunerea înscrisurilor și a documentației tehnice specifice, limitele materiale ale bunului revendicat, care să confirme nu doar apartenența acestuia la domeniul public, dar și exercitarea dreptului de proprietate publică asupra sa, Curtea apreciază că nu a fost justificată calitatea procesuală activă a celor doi apelanți, soluția primei instanțe fiind cea corectă însă cu motivarea expusă în apel, care înlocuiește considerentele de fond“, au spus judecătorii de la Curtea de Apel Constanța.
Ulterior, însă, această decizie a fost casată de Curtea Supremă, iar procesul a fost rejudecat în faza apelului, instanța ajungând la concluzia că se impune admiterea acțiunii în revendicare a terenului din Faleză Nord formulată de Apele Române.
De precizat că, așa cum arătam mai sus, decizia luată de Curtea de Apel Constanța în urma rejudecării poate fi din nou atacată în recurs, la Înalta Curte de Casație și Justiție a României.
Foto 1 cu rol ilustrativ – plajă Faleză Nord
Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Curții Supreme, Portalul Instanțelor de Judecată
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
