Un fost adjunct al Vămii Agigea, ce ar urma să primească 50.000 de euro de la Statul Român pentru dosarul Portul, va primi și banii pe avocați
Știrile zilei
Un fost director adjunct al Vămii Agigea, achitat definitiv în dosarul Portul, și aflat la un pas să primească 50.000 de euro de la Statul Român, pentru mega-ancheta DNA în care a fost trimis în judecată, va primi înapoi și onorariul plătit avocatului pentru procesul civil cu statul.
Curtea de Apel Constanța a decis completarea sentinței prin care prin care Liviu Costel Bratu, fost director adjunct al Biroului Vamal Agigea, ar urma să primească o sumă ce echivalează cu circa 50.000 de euro, despăgubiri de la Statul Român.
Potrivit completărilor aduse acum de judecătorii Curții, Liviu Bratu, fost adjunct al Vămii Agigea, ar urma să primească și banii pentru avocat, din faza de fond a procesului civil.
Iată minuta deciziei Curții de Apel Constanța:
„Admite cererea
Dispune completarea deciziei civile nr. 210/C din 06.11.2024 cu următoarea dispoziţie:
Obligă pe intimatul pârât (nr., Statul Român) la plata cheltuielilor de judecată de la fondul cauzei, respectiv 2500 lei onorariu avocat şi 3482,1 lei taxă judiciară de timbru.
Cu recurs în 30 de zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţă publică, 26.03.2025.
Document: Hotărâre – completare dispozitiv“
Amintim, în acest dosar magistrații de la Curtea de Apel Constanța au hotărât că Liviu Costel Bratu, fost director adjunct al Biroului Vamal Agigea, trebuie să primească o sumă ce echivalează cu circa 50.000 de euro, despăgubiri de la Statul Român.
Hotărârea instanței a fost atacată în recurs de Statul Român, dar, înainte ca dosarul să fie trimis Curții Supreme pentru soluționarea căii de atac, judecătorii din Constanța mai au de soluționat o cerere de completare a dispozitivului sentinței.
Acum, judecătorii au completat dispozitivul și au decis să îi acorde reclamantului și cheltuielile de judecată de la fondul cauzei.
Amintim, prin Hotărârea 210/2024, Curtea de Apel a admis apelul declarat de Liviu Costel Bratu, fost adjunct al Vămii Agigea, și a fost majorată suma pe care Statul Român ar urma să i-o achite fostului șef vamal, de la circa 15.000 de euro, suma stabilită inițial de Tribunal, la circa 50.000 de euro.
Cum motivează Curtea majorarea despăgubirilor pentru fostul șef din Vama Agigea
În motivarea Hotărârii 210/2024 luată în procesul deschis de fostul adjunct al Vămii Agigea, judecătorii de la Curte au arătat, printre altele, că instanța „reține că dosarul penal (nr., dosarul Portul) care a generat cheltuielile de judecată solicitate de către apelantul reclamant (nr., fostul adjunct al Vămii Agigea) în prezenta cauză a avut un grad de complexitate deosebit prin numărul mare de persoane trimise în judecată, situaţiile de fapt, acţiunile şi inacţiunile care le erau imputate fiecăruia dintre aceştia, încadrările juridice diferite ale faptelor imputate inculpaților, problemelor dificile de drept penal precum şi presiunii mediatice exercitată inclusiv asupra avocaţilor“.
Conform judecătorilor, „ținând seama de aceste aspecte, instanţa de apel constată că onorariile achitate avocaților în temeiul contractelor de asistenţă judiciară anterior menţionate nu sunt disproporționate în raport de munca efectiv prestată de către avocaţi pe parcursul fiecărei faze procesuale și având în vedere nivelul deosebit al complexității dosarului penal menţionat“.
Judecătorii au spus că au fost justificate sumele reprezentând cheltuielile de judecată pretinse de Liviu Bratu, fost adjunct al Vămii Agigea, inclusiv costul expertizei tehnice judiciare și a celei criminalistice, ce ar fi condus la soluția de achitare a acestuia.
Totodată, judecătorii Curții de Apel au mai spus și că au fost dovedite cheltuielile de transport de la domiciliul fostului șef din Vama Agigea, respectiv din Constanța, la sediul Curții Supreme, din București, pentru a fi prezent la judecarea procesului în care era acuzat de procurorii DNA.
În acest context, judecătorii constănțeni au decis că Liviu Costel Bratu, fostul director adjunct al Vămii Agigea, ar trebui să primească de la Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice suma de 248.413,95 de lei, ce echivalează, așa cum precizam anterior, cu aproape 50.000 de euro, la cursul actual.
Banii reprezintă, conform instanței, contravaloarea cheltuielilor de judecată pe care fostul adjunct al Vămii Agigea le-a efectuat în dosarul penal în care a fost trimis în judecată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție.
Așa cum menționam anterior, este vorba despre cauza cunoscută generic drept dosarul Portul, închisă definitiv de judecătorii de la Curtea Supremă de Justiție a României, cu achitări pe linie.
După cum arătam în edițiile anterioare, fostul adjunct al Vămii Agigea obținuse dreptul la despăgubiri reprezentând cheltuielile de judecată, de la Statul Român, și în primă instanță, respectiv la Tribunalul Constanța, însă suma stabilită de Tribunal echivala cu circa 15.000 de euro, la cursul actual (76.446,7 lei).
Decizia Tribunalului a fost atacată la Curtea de Apel atât de Statul Român, cât și de către Liviu Costel Bratu, care solicitase în procesul civil pentru despăgubiri să i se acorde suma de 251.104,95 de lei, judecătorii primei instanțe admițând doar în parte cererea sa.
Curtea de Apel a admis apelul fostului adjunct al Vămii Agigea
După deliberări care au durat mai multe săptămâni, judecătorii de la Curtea de Apel au admis apelul declarat de Liviu Bratu și au majorat suma pe care Statul Român ar urma să i-o achite fostului adjunct al Vămii Agigea.
De asemenea, Liviu Bratu ar urma să primească, potrivit deciziei Curții și onorariul achitat avocatului, în apel.
Așa cum precizam anterior, însă, decizia de Curții de Apel Constanța a fost deja atacată în recurs de către reprezentanții Statului Român, astfel că urmează ca dosarul să fie înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție, Curtea Supremă de Justiție a țării, instanță ce va avea ultimul cuvânt în procesul deschis de fostul șef al Vămii Agigea.
Sursa foto: Google Maps
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
