Un fost șef din ISU Dobrogea, trimis în judecată! Este bănuit de sustragere sau distrugere de înscrisuri. Date din anchetă. Ce se întâmplă cu dosarul
Știrile zilei
Un fost șef din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Dobrogea Constanța, a fost trimis în judecată de procurorii militari din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel București.
Potrivit surselor oficiale consultate de Ziarul Amprenta, colonelul (r) Ion Vlăduț a fost trimis în judecată, în stare de libertate, aproape de finele anului trecut, pentru presupusa săvârşire a infracțiunii de sustragere sau distrugere de înscrisuri.
Ce spun procurorii
În actul de sesizare s-a reţinut, conform datelor oficiale puse la dispoziție de rejust.ro, că „în data de 10.02.2020, în calitate de militar cu grad de colonel în cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Constanța, prim adjunct al inspectorului șef și șef structură de securitate, în vederea ascunderii multiplicării a două documente clasificate nivel secret de serviciu, respectiv extras din Ordinul de zi pe unitate nr. S/212/30.01.2006 și extras din Ordinul de zi pe unitate S/213/30.10.2007, fără existența cererii de multiplicare avizată și aprobată, ar fi rupt și apoi ar fi înlocuit două file din Registrul de multiplicare a informațiilor clasificate”.
Dosarul, validat de tribunalul militar
Dosarul a fost trimis pre soluționare Tribunalului Militar București, instanță care, prin Încheierea finală de camera preliminară nr. 243/2024 din 30 decembrie 2024, a respins cererile şi excepţiile invocate de Ion Vlăduț, cu privire la legalitatea sesizării instanţei, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală.
În continuare, Tribunalul Militar București constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală.
Pe cale de consecință, instanța a dispus începerea judecăţii cauzei.
Solutia pe scurt: În temeiul art. 345 alin. 1 şi 2, C.p.p., respinge cererile şi excepţiile invocate de inculpatul ION VLĂDUȚ, cu privire la legalitatea sesizării instanţei, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală.
În temeiul art. 346 alin. 2, C.proc.pen., constată legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. 230/P/2023 din 29.10.2024 al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel, privind pe inculpaţul:
ION VLĂDUȚ, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, prev. de art. 259 alin. 1 și 2 C.p., a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală.
Dispune începerea judecăţii cauzei privind pe inculpatul ION VLĂDUȚ. Cu contestaţie în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii. Pronunţată prin punerea la dispoziţie prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 30.12.2024. Document: Încheiere finală camera preliminară 243/2024 30.12.2024
Decizia Tribunalului Militar București a fost contestată de Ion Vlăduț, la finele lunii decembrie 2024, la Curtea Militară de Apel București.
Dosarul a ajuns la curtea de apel pe data de 13 februarie 2025, iar primul termen în fața apelului a fost fixat pentru data de 19 martie 2025, după cum se arată și pe portalul instanțelor de judecată.
Oricare va fi decizia Curții Militare de Apel, aceasta va fi definitivă.
Conform legislației în vigoare în România, orice persoană se bucură de prezumția de nevinovăție. „Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă“ (Art. 4, alin. 1 Codul de procedură penală).
Precizăm că trimiterea în judecată reprezintă o etapă a procesului penal, reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul constituțional al prezumției de nevinovăție.
Oricare va fi decizia Tribunalului Militar București, aceasta va putea fi contestată la Curtea Militară de Apel București.
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
