ACoR: Se propune alocarea de bani din rezerva de stat pentru restituirea sumelor către companiile de eoliene
Administrație locală
O decizie a instanței obligă primăriile din Dobrogea să plătească 100 de milioane de euro companiilor ce dețin parcuri eoliene. Judecătorii au decis că turbinele nu sunt clădiri, deci nu pot fi impozitate. Asociația Comunelor din România a întreprins toate măsurile posibile către statul român pentru soluționarea acestei probleme care ar băga în faliment zeci de primării din Dobrogea, dar și din întreaga țară, însă până acum nu s-a primit niciun răspuns concret și nici nu se artă că lucrurile în acest sens s-ar mișca spre bine.
Aproximativ 16 comune din Dobrogea (Constanţa şi Tulcea) trebuie să restituie 100 de milioane de euro, bani încasaţi ca impozit pe clădiri, în perioada 2014-2019, de la companiile ce deţin parcuri eoliene, spune Mariana Gâju, preşedintele Asociaţiei Comunelor din România – filiala Constanţa.
Deşi exista un cadru legal care a impus administraţiilor locale să încaseze acest impozit, judecătorii au stabilit că turbinele eoliene nu pot fi încadrate în categoria clădirilor. Din acest motiv, sumele încasate trebuie restituite companiilor.
Primarii care sunt în această situaţie speră ca Guvernul să se implice şi să-i ajute pentru a nu avea conturile blocate şi a nu fi executaţi silit. Din august 2021 până acum însă nu s-a întâmplat nimic.
„Colegii primari m-au întrebat ce s-a mai întâmplat cu problema legată de plata acestor sume. Am făcut adrese către Curtea de Conturi a României, în martie 2021 și ni s-a solicitat ca noi, Asociația Comunelor din România să demarăm proceduri de modificare legislativă. Președintele Asociației Comunelor din România, Emil Drăghici a lucrat la această modificare legislativă, susținând modificările la Ministerul Finanțelor.
Așteptăm să vedem când va intra în ordinea de zi a Guvernului. În luna decembrie 2021, m-am adresat domnului ministru Nicolae Ciucă cu privire la situația restiturilor acestor sume de bani cu titlu de impozit pe clădiri.
Am anexat toate documentele pe care le avem de la fiecare minister și așteptăm răspunsul de acolo”, ne-a precizat primarul comunei Cumpăna, Mariana Gâju, prim vicepreședinte Asociația Comunelor din Românie.
Președintele Filialei Județene a Asociației Comunelor a precizat că se va adresa din nou Secretariatului General al Guvernului pentru a vedea ce se întâmplă cu această situație.
„Dacă nu se poate, pentru că dacă legea se va modifica, nu va lucra retroactiv, să fie susținută de la rezerva de stat a Guvernului, așa cum au fost alocați 4-5 milioane de lei anul trecut unor anumite comune … să se rezolve și pentru aceste comune. Este o problemă foarte grea”, a completat Mariana Gâju.
În cazul în care nici această soluție nu va fi posibilă, dată fiind procesul câștigat în instanță de companiile ce dețin eolienele, să se poată face eșalonare, astfel încât autoritățile locale să își poată permite înapoierea sumelor.
Atașăm adresele transmise către diverse instituții ale statului în vederea soluționării acestei situații:
Prin Decizia Comisiei Fiscale Centrale numărul 5/2014 (Guvernul Ponta), aprobată prin Ordinul Ministerului Finanţelor Publice numărul 1.210/2014, a fost stabilit că „turnul de susţinere al turbinelor eoliene se încadrează în categoria clădirilor aşa cum sunt acestea definite la articolul 249 alin. (5) din Legea. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.”
Potrivit acestor dispoziţii legale, turbinele eoliene reprezintă clădiri pentru care se percepe impozit deoarece: sunt construcţii situate deasupra solului, legea nu impune o anumită denumire sau folosinţă a acestor clădiri, servesc la adăpostirea de instalaţii, echipamente şi alte asemenea, elementele structurale de bază sunt pereţii şi acoperişul indiferent de materialele din care sunt construite. Aşa că, primăriile au încasat impozitele aferente timp de aproximativ cinci ani.
Doar că, în acest timp, companiile private cu afaceri în domeniu au solicitat instanţei să constate că turnurile de susţinere ale turbinelor eoliene nu se încadrează în categoria clădirilor, întrucât turnul turbinei nu întruneşte elementele de bază ale clădirii, respectiv nu are încăperi bine delimitate prin pereţi, şi nici acoperiş.
În anul 2017, Curtea de Apel Bucureşti dă dreptate companiilor private, apoi, sentinţa rămâne definitivă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în anul 2020. „Nu orice construcţie reprezintă o clădire în sens fiscal, elementele de bază ale unei clădiri în sens fiscal sunt pereţii, acoperişul şi încăperile ce pot servi la adăpostirea de oameni, animale, obiecte, produse etc. Ori, rezultă că turbina eoliană este un echipament complex care transformă energia cinetică a vântului în energie electrică”, spun judecătorii.
Aşa a început un val de procese prin care companiile solicită instanţelor să oblige administraţiile locale să restituie sumele achitate în intervalul 2014-2019 ca impozit pe clădiri şi majorări, acolo unde e cazul.