Dosarul retrocedărilor: Primăria Constanța, un ultim demers pentru recuperarea a 2,85 de milioane de dolari
Administrație locală
Primăria Constanța face un ultim demers, la Curtea Supremă, pentru recuperarea unei sume de 2,85 de milioane de dolari din Dosarul retrocedărilor, pe care o reclamă ca prejudiciu într-unul dintre cazurile de retrocedare vizate de ancheta DNA.
Pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Curtea Supremă de Justiție a României a fost înregistrat recent recursul primăriei în procesul în care a dat în judecată o parte din protagoniștii din Dosarul retrocedărilor, acțiunea fiind înregistrată inițial pe rolul instanțelor din Constanța în 2021.
2.857.475 de dolari, prejudiciu reclamat în Dosarul retrocedărilor
În speță, primăria solicită o sumă de 2.857.475 de dolari de la fostul edil Radu Ștefan Mazăre, Constantin Racu, Daniela Ramona Dospinescu, Ion Marica, Nicușor Daniel Constantinescu, Bogdan Ghițulescu, Alin Horațiu Dima, Cristian Talpău și Niculae Nejloveanu.
În primă instanță, Tribunalul Constanța a respins ca prescrisă acțiunea pentru recuperarea prejudiciului din Dosarul retrocedărilor, însă judecătorii de la Curtea de Apel au admis apelul primăriei și a decis rejudecarea procesului la Tribunal.
Această hotărâre a fost însă atacată ulterior la Curtea Supremă, care a decis rejudecarea apelului primăriei, la Curtea de Apel.
În urma rejudecării, Curtea de Apel a decis, în octombrie 2024, respingerea apelului declarat de Primăria Constanța.
Așa se face că acum municipalitatea s-a adresat Curții Supreme, într-un ultim demers pentru recuperarea sumei de 2,85 de milioane de dolari, cu titlul de prejudiciu pentru unul dintre cazurile cuprinse în Dosarul retrocedărilor.
Dosarul 2512/118/2021* a fost înregistrat pe rolul Secției I Civile a Curții Supreme și cauza se află în prezent în procedura de filtru, urmând ca primul termen de judecată să fie alocat ulterior.
Oricare va fi decizia Înaltei Curți în proces, aceasta nu va mai putea fi atacată.
Sursa foto: Facebook.com
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
