Statuia poetului Ovidiu
Statuia poetului Ovidiu

Ziarul Amprenta continuă să vă aducă în atenție, în această perioadă, prin intermediul unor interviuri, activitatea administrativă derulată de aleșii comunelor și orașelor din județul Constanța. Fiecare primar răspunde unui set de întrebări prin care le va spune locuitorilor care l-au ales, la aproape trei ani de la scrutinul din 2016, ce proiecte a demarat de la instalarea sa în funcție, care este stadiul acestora, ce dificultăți a întâmpinat în această perioadă, dar și ce planuri mai are pentru timpul rămas până la următoarele alegeri desfășurate anul viitor.

Unul dintre cei mai tineri primari din județul Constanța, primarul orașului Ovidiu, George Scupra, a reușit în ultimii ani să transforme încet, dar sigur, fața orașului pe care îl păstorește deja de aproape șapte ani. Suflul tânăr, ideile inovatoare orientate către viitor, către tineri, către reconstituirea celor mai de preț vestigii ale orașului, dar și către educație și sport îl așează în topul edililor cu viitor. Este un exemplu atât pe partea de administrație publică locală, dar și pe partea de educație și implicare socială. Modest, dar sigur pe sine, cu planuri bine stabilite pe fiecare direcție în parte și categorie socială, George Scupra demonstrează prin faptele ultimilor ani că un oraș de rangul celui pe care îl administrează se poate schimba treptat.

Și, așa cum metaforic, dar adevărat ne-a spus, vrea să reușească prin proiectele trecute și viitoare, să întoarcă fața orașului Ovidiu spre Lacul Siutghiol, către istorie și tot ceea ce ne-au lăsat strămoșii spre a le valorifica în scop turistic și nu numai. “Nu suntem nici un oraș cu turism, nici un oraș industrial. Pariul cu turismul l-am pierdut prin anii ’90. Atunci noi trebuia să întorcem fața orașului Ovidiu spre lac. Asta era șansa noastră. Acolo trebuia să dezvoltăm proiecte. Am făcut asta astăzi, dar doar pe o fâșie foarte îngustă pe care am mai avut loc. Asta trebuia făcut în anii ’90, atunci când erau zone generoase pe malul lacului pe care nu se construise nimic”, ne-a declarat primarul George Scupra.

1. Vă rog să ne prezentanți o analiză a anului care s-a încheiat. Ce realizări/proiecte importante pentru comunitate ați reușit să aveți și pe care le veți continua în acest an?

Primul proiect important pentru comunitatea din Ovidiu, important și la nivel național, un monument de înseamnătate națională și care se află pe lista monumentelor din România pe care am reușit să-l pornim în 2018 a fost cel referitor la castrul roman de pe malul lacului Siutghiol, acest sit arheologic care din păcate nu a fost scos niciodată la lumină. Ba chiar a fost lăsat în paragină. Este o mândrie personală, dar și locuitorii își doresc asta.

În anul 2012 când am preluat mandatul, noi nu mai aveam această suprafață a castrului în întregime în proprietatea orașului. Nu am fi putut realiza proiectul „Sit arheologic Ovidiu – Conservare, reconstituire parțială și punere în valoare pentru integrarea în circuit turistic a Castrului Roman”, un proiect de trei milioane de euro, care va fi realizat pe o suprafață de aproximativ 7.000 mp.

Noi, în anul 2012 aveam doar 2.000 – 3.000 de metri pătrați. Diferența este luată în cele două mandate, din domeniul privat. Nu este cumpărată, este primită prin două acte de donație succesive. Ne-am luptat să ne reîntregim teritoriul cu vechea poziție a castrului roman. În exteriorul cetății există o bazilică romană paleocreștină și apeductul roman care alimenta cetatea Tomis. Vrem să scoatem la lumină acest simbol al localității, pe lângă poetul Ovidiu. Poziția castrului este pe malul lacului, în dreptul insulei și sunt sigur că va atrage public.

Am discutat cu dezvoltatorul imobiliar din zonă pentru ca de jur împrejurul castrului să fie  construite trei străzi, să nu fie nicio casă, iar zonele de locuit să le îndepărtăm de zona castrului. Vor fi lăsate trei accese perpendiculare pe lac pentru ca oamenii din cartier să vadă resursa naturală, lacul. Sperăm ca lucrările să înceapă în vara acestui an, vor dura între 2 și 3 ani, termenul maxim. Este un termen larg pentru că este un proiect și pe zona culturală a vestigiilor, acolo nu poți intra cu buldozerele. Pașii sunt mult mai mărunți. Important este să ducem la capăt lucrarea.

Alt proiect important vizează două parcuri în orașul Ovidiu. În anul 2016 am inaugurat un parc, pe faleza de pe malul lacului. Acum vrem să continuăm tot în zona aceea. Vorbim aici despre un proiect unic în țară, de viziune pe mai multe proiecte, pe mai mulți ani, de proiecte interconectate.

Primul proiect a fost un debarcader care nu spunea multe, următorul a fost parcul faleză – inaugurat în 2016, pe malul lacului, dar la o distanță de debarcader. Acum urmează un alt proiect care va lega debarcaderul de parcul vechi, cel inaugurat în 2016 și astfel unim trei proiecte cu finanțare europeană.

Al patrulea proiect este un alt parc, situat în apropierea castrului roman, din cartierul Ovidiu Sud și Sat Vacanță, de-a lungul canalului pluvial.

Astfel, în decurs de câțiva ani, reușim să creăm o zonă de promenadă de aproximativ doi kilometri, pe malul lacului Siutghiol. Astăzi ne lipsește un tronson care nu este al Primăriei Ovidiu, dar pentru care până în primăvară vom avea un act de donație pe respectiva zonă de pe malul lacului. Efort făcut de un privat pentru a pregăti zona de promenadă de pe malul lacului. Este vorba despre aproximativ 600 metri lungime pe trei metri lățime.

Astfel că din 2012 și până în 2022 ne-am străduit, și o vom face în continuare, pentru a lega aceste cinci proiecte astfel încât să devină un tot unitar.

Atunci când am început nimeni nu știa unde vrem să ajungem și de ce pașii aceștia mărunți. Proiectul unic cu două locații are o valoare de aproximativ 2 milioane de euro. Începem lucrările din primăvară.

Ambulanță, mașină de pompieri și microbuz achiziționate cu bani europeni

Alt proiect pe finanțare europeană, de aproximativ jumătate de milion de euro, este cel pe situații de urgență, “Managementul integrat al riscului și reacții eficiente ale autorităților pentru siguranța civilă”. Am gândit acest proiect de doi ani. Finanțarea este obținută, suntem avansați și estimăm ca în vara acestui an să facem și achiziția efectivă.

Am pornit de la evenimentele tragice care au avut loc pe lacul Siutghiol. Dacă am fi avut această dotare la nivelul primăriei Ovidiu, poate am fi ajuns și noi mai devreme acolo, la locul faptei. Vrem să facem o dotare pe intervenția rapidă pe lac. De asemenea, avem nevoie de o ambulanță. Sperăm ca având o ambulanță la nivelul orașului Ovidiu să găsim o formulă prin care să lucrăm cu cei de la SAJ și să venim în sprijinul lor. Diferența de timpi chiar ar ajuta.

De asemenea, în proiect este inclusă și o mașină de pompieri. Nu o vom lua doar pentru noi, va deservi și împrejurimile dacă va fi cazul și dacă vom fi solicitați. În cazul în care este nevoie de noi la Lumina sau Mihail Koglniceanu și dacă noi nu avem nicio intervenție.

Am avea nevoie, tot pe partea de situații de urgență, și de un microbuz, dar deja avem finanțare tot din bani europeni.

Proiectul LEARN – proiect finalizat, a cărui valoare a fost de 35.000 de euro, proiectul, realizat în colaborare cu Liceul Tehnologic din localitate. Prin intermediul acestui proiect ne-am dorit să găsim împreună soluții cu școala, elevii, profesorii și părinții cu privire la problemele elevilor. Părinții, elevii și profesorii vor fiecare altceva și ne-am dorit să-i punem pe toți la masă. A fost un proiect pilot pentru elevii clasei a IX-a.

Noi considerăm că cea mai bună investiție este în cei tineri și în viitorul lor de aceea facem eforturi în tot ceea ce înseamnă școli, grădinițe. De exemplu, astăzi avem deja două grupe de copii care merg la grădiniță cu orar prelungit. În 2012 și 2018 au fost înființate grupele și vom mai înființa una din toamna acestui an, la cealaltă grădiniță, în zona Geamiei. Primăria Ovidiu susține în proporție de 50% norma de hrană zilnică a copiilor care merg la program prelungit.

Creșă nouă în orașul Ovidiu

Suntem în precontractare pentru o creștă în Ovidiu. Cam în două luni de zile vom putea semna contractul de finanțare. Valoare proiectului este de aproximativ 350.000 – 400.000 de euro, finanțare europeană peste 90%. Creșa va fi lângă geamie, între grădinița actuală și geamie. Astăzi acolo este un teren de joacă pentru copii pe care îl vom reloca. De aceea nici nu am mai investit în acest spațiu de joacă deși părinții ne-au solicitat acest lucru, dar noi știind că acolo va fi o nouă investiție nu am mai făcut nimic.

Prin Programul Național de Dezvoltare Locală în satul Poiana am reușit să facem o școală și o grădiniță. Sunt finalizate și recepționate. Astăzi nu învață elevii în ea, recepția am făcut-o acum două luni. Ne dorim ca în luna septembrie copiii să se mute în școala nouă, acum învață în Centrul Cultural din Poiana. Acolo proiectul era mult mai amplu, iar diferența de investiție trebuia făcută din bugetul local: este nevoie de un spațiu de joacă afară, de un teren multifuncțional, de o zonă verde. Dacă înăuntru totul era gata, afară, totul este un șantier. Așteptăm primăvara ca să începem lucrările acolo, astfel încât ca la 1 septembrie copiii să se mute.

Deși poate par multe, proiectele pentru școli și grădinițe nu sunt suficiente. Mai avem două proiecte de care vorbim de doi ani, dar pentru care nu am obținut finanțare până acum pentru care am căutat variante.

Astăzi suntem pe capacitate maximă pe cele două școli din Ovidiu. Pentru a școlariza toți elevii am făcut diverse artificii pentru a crea clase: am renunțat la spațiile din școli, la laboratoare de chimie și fizică, dar nu am avut încotro. Vrem să găsim o formulă, poate pe un PNDL III dacă se va deschide anul acesta. Pe finanțare europeană este exclus pe axele actuale, poate din 2022 încolo, pentru că au fost bani puțini pe axele dedicate școlilor.

Astăzi, întreg satul Poiana este branșat la rețeaua de gaze naturale. Branșările se vor face probabil pe o prioadă de 10 ani, nu ne așteptăm să se branșeze toată lumea într-un an-doi.

2. Subiectul asfaltărilor este unul sensibil și un proiect necesar pentru toate comunitățile locale. Cum se prezintă lucrurile în orașul Ovidiu?

Ovidiu astăzi are 2 probleme principale pe asfaltare. Un cartier neasfaltat și o prioritate – Cartierul Sat Vacanță – azi doar pietruit, pe mici tronsoane. Aici, chiar în toamnă târziu am reușit să mai venim cu o rețea de canalizare – proiectul există și este depus, nu am obținut finanțare pe el, sperăm să vină PNDL III. Dacă ar fi să realizăm proiectul din bugetul local investiția ar fi de aproximativ 1 milion de euro, un efort foarte mare pentru bugetul local.

Cartierul Tineretului, realizat în urmă cu opt – zece ani, pe varianta Ovidiu un cartier preluat de la zero de mine este o altă problemă a autorității locale din Ovidiu. Primăria Ovidiu a dus aproape în fiecare an sume importante în acea zonă.

Tinerii au fost încurajați să-și construiască case acolo și prin investițiile realizate de primărie acolo din 2012 încoace. Cartierul s-a construit fără a avea apă curentă, se căra apă cu bidonul. Am dus rețeaua de gaze, acum doi ani am reușit prin PNDL să venim cu rețeaua de canalizare – azi nefuncțională, dar în scurt timp funcțională. Acolo rețeaua este îngropată. S-a găsit o soluție tehnică nouă de branșare a cartierului Tineretului la rețeaua din Ovidiu și sperăm ca după Paște să facem branșarea cartierului și să fie funcțională rețeaua de canalizare.

Cartierul Tineretului este la acest moment în noroi și știm, dar nu am putut face nimic pentru că le-am luat pe rând.

Din această vară vor avea toate utilitățile, mai puțin asfalt. Pentru asfaltare deja am pregătit un studiu de fezabilitate și am discutat în Consiliul Local subiectul, sperăm să obținem finanțare pe diverse programe naționale sau alte surse de finanțare.

Iluminatul casnic a fost realizat anul trecut în vară, pe o investiție 50 – 50, bugetul local – Engie, a mai rămas iluminatul public.

3. Ce probleme ați întâmpinat în derularea proiectelor?

Sunt ani grei pentru administrația locală, sunt diverse axe de finanțare, dar problema principală este reprezentată de faptul că primăriile de rangul nostru nu au o axă dedicată. Văd în ultimul timp orașe de dimensiunea noastră care nu își mai doresc să fie orașe și fac referendum să redevină comune pentru că au observat că finanțarea pe comune e mai mare, este clar că și nevoile pentru comune sunt mai mari – pentru a reduce decalajul între sat- comună – orașe.

De exemplu, în orașe de rangul nostru, vin oameni din comunele limitrofe pentru diverse serivicii. Spre exemplu liceul. Nici în comuna Lumina și nici la Mihail Kogălniceanu nu există liceu și vin la noi, în Ovidiu. Asta înseamnă și resurse suplimentare din bugetul local alocate liceului. Noi redistribuim din veniturile noastre. Avem un venit pe cap și locuitor și comunele și orașele, iar din bugetul nostru beneficiază copii chiar și din alte localități. Și cu serviciul de Evidență a Populației se întâmplă același lucru. Noi desfășurăm acest serviciu pentru o populație de 50.000 de oameni din comunele Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu sau Lumina, pe cheltuiala noastră.

Nu s-a ținut cont de solicitarea noastră, a Asociației Orașelor, dar pe noul buget sperăm să se țină cont pentru că lucrurile ar trebui diferențiate.

Orașele mici, cum ar fi stațiunile turistice, au o axă dedicată, ei se bat cu ale entități, mult mai puține numeric. Orașul Ovidiu nu este nici un oraș turistic sau balneo. Noi depunem proiecte așa cum depun și municipiile.

Probleme sunt tot timpul, 2019 va fi un an destul de dificil. Sunt îngrijorat că tot ceea ce înseamnă asistență socială va reveni administrațiilor locale. Până acum noi susțineam doar 10%, restul ne revenea de la stat.  Noi suntem un caz fericit pentru că am făcut pași în ani de zile și ne-am pregătit și într-o formă sau alta, era clar că se va ajunge aici.

Azi în Ovidiu, cu două sate în componență, nu avem mai mult de 40 de asistați social, ceea ce este foarte puțin. Eu cunosc comunități întregi de asistați. În timp, am reușit să avem din ce în ce mai puțini asistați. Ce mă îngrijoreză cel mai tare sunt persoanele cu dizabilități, 403 persoane la nivelul orașului.

4. Pe partea de finanțare europeană ce probleme ați întâmpinat și ce rezolvări le-ați găsit?

Sunt bani europeni, dar nu neapărat pentru ce vrem și pentu ce nevoi avem.

Poate părea o utopie, dar suntem parcă prea săraci pentru a obține finanțare europeană. Astăzi, Primăria Ovidiu nu își mai permite să obțină finanțare europeană. Nu înseamnă că dacă o vom obține, o dăm la o parte și spunem că nu o vrem. Astăzi nu mai avem bani pentru a obține finanțare europeană și nu numai noi, sunt mai multe primării în această situație. Și noi ne-am împrumutat, strict pentru partea de cofinanțare pentru proiectele europene. Mecanismele nu sunt simple, ar putea fi îmbunătățite. Ar trebui găsite formule prin care primăriile să susțină proiectele, partea lor de cofinanțare, să accesăm mai ușor diferența de care avem nevoie și pe care nu o avem pe bugetul local. Cred că mai util și mai benefic pentru stat ar fi să nu mai mergem pe piața liberă ci pe un fond național, guvernamental, prin Trezorerie ar putea fi găsită o formulă unică de împrumut pentru cofinanțare pentru UAT-uri.

Astăzi, aproape nicio primărie nu lucrează efectiv la proiectele europene. Până acum acum făcut doar hârtii, proceduri, pașii semnificativi importanți dealtfel. Vor începe din primăvara acestui an. Au trecut peste doi ani de la momentul discuțiilor inițiale și a depunerii primelor hărtii pe diverse proiecte. Vorbim despre un decalaj de doi ani și jumătate până când proiectele vor fi făcute efectiv. Lucrurile așa au stat. Am depus proiecte în 2016 pe care le-am semnat majoritatea în 2018, în vară spre toamnă. S-au făcut procedurile în toamna trecută – iarnă și suntem pregătiți să începem lucrările. Nu cred că majoritatea lucrărilor se vor și finaliza pe mandatul acesta și ne va prinde un nou tur de alegeri la jumătatea proiectelor. Iar oamenii ne vor judeca… cum se întâmplă că, numai în preajma alegerilor vor fi panglici tăiate?! Nu este o forțare a primarilor. Noi vom forța lucrurile astfel încât să lucrăm anul acesta tot, dar nu avem cum să terminam proiecte de amploare de primăvara până toamna târziu.

5. Ce proiecte aveți pentru anul în curs?

Sunt două proiecte care trebui să înceapă ambele în același timpanul acesta în Poiana: proiectul pe care îl avem împreună cu RAJA pe finanțare europeană pentru canalizare în tot satul și pe PNDL II ni s-a aprobat proiectul cu asfaltarea. Din ultimele discuții, vrem să găsim o soluție. Noi am fi pregătiți să începem asfaltarea, RAJA ar fi pregătită să înceapă canalizarea în toamnă. Noi ar trebui să începem mai repede, să facem 2-3 străzi unde după să poată interveni RAJA. Nu ne permitem să așteptăm toamna anului viitor cu asfaltarea, să stăm după RAJA și noi n-am mai putea asfalta deloc. Ne punem de acord cu cei de la RAJA pe ce tronsoane am putea intra noi astfel încât să nu îi deranjeze nici pe ei. Avantajul nostru este că în Poiana sunt străzi destul de late. Am vrea să facem măcar 25% din proiect anul acesta, să rămânem cu diferența la anul. Obligatoriu trebuie să începem.

Noi am depus mai multe proiecte și din fericire am avut norocul să fie finanțate. O să găsim varianta optimă astfel încât să nu deranjăm și să nu pierdem finanțarea.

6. În comunitatea din Ovidiu, sportul începe să devină un mod de viață. Cum ați reușit acest lucru?

Pe partea de sport și cultură, trebuie să fim un exemplu în plan județean și național. La Ovidiu lucrurile funcționează din ce în ce mai bine, cu rezultate din ce în ce mai bune, sunt foarte mulți copii înscriși la secțiile sportive și culturale. Avem 700 de copii care fac sport gratuit la Ovidiu și alți 700 – 800 care merg la Centrul Cultural pe diverse proiecte cultural-educative. Din anul 2012 am sesizat trendul generației tinere de a sta cât mai mult în fața calculatorului și am căuat o formulă prin care să îi scoatem din casă. Varianta optimă a început să fie pusă în aplicare și de alte primării. Promovăm prin intermediul școlii modul de lucru. Există o listă de sporturi și activități culturale, la unele renunțăm, în funcție de dorința copiilor și de gradul lor de implicare și tot timpul venim cu ceva nou: în 2018 am venit cu secția de caiac-canoe, în 2019 cu secția de tenis de masă. Profesorii sunt plătiți din bugetul local iar modalitatea este plata cu ora. Încă nu vin toți copiii din oraș să facă un sport, dar au posibilitatea, ca la un moment dat să se înscrie pe diverse secții. Funcționează bine, iar implicarea noastră asupra noilor generații de astăzi o să se vadă cel mai bine peste 10 – 15 – 20 de ani.

7. Ce planuri, proiecte aveți pentru vârstnici? Cum sunt implicați aceștia în dezvoltarea localității?

Clubul de socializare al persoanelor vârstnice funcționează și astăzi foarte bine. Ei vin cu diverse programe pe care le discutăm în consiliu, cu chestiuni punctuale din comunitate. Este important pentru mine că reușim să ne consultăm pe diferite proiecte. Ne vedem frecvent, programat din trei în trei luni, încă de acum un an. Ei vin cu temele bine făcute din comunitate. Programul de audiențe este în fiecare lună, în ultima joi din lună, de la ora 15.00 și stăm cât este nevoie, până intră ultimul om. Cetățenii nu se întâlncesc doar cu mine, nu primarul trebuie să rezolve totul și nu numai de primar depind toate lucrurile. Nicio persoană nu pleacă fără un răspuns de la aceste audiențe. Unele chestiuni pot fi rezolvate pe loc, altele nu și atunci persoanele sunt îndrumate spre serviciul care le va ajuta să își rezolve problema.

8. Pentru 2019 cum arată taxele și impozitele locale?

În general sunt aceleași ca și anul trecut cu mici excepții. Strict pe legislație trebuia să majorăm cu rata inflației. De asemenea, s-a mărit cu 10% impozitul pe clădiri rezidențiale și taxa de gunoi a crescut de la 79 la 106 lei.

În realitate, Primăria Ovidiu atât plătea pentru gunoi, 106 lei. Diferența o plătea primăria ca și subvenție. Însă acum nu mai are voie să subvenționeze, așa cum spune legea și raportul Curții de Conturi. Lucrurile au funcționat așa de la Revoluție încoace, dar s-a spart la mine. Curtea de Conturi ne-a spus că nu putem fi un oraș de subvenționați. După discuții s-a stabilit ca familiile care au un venit pe cap de membru sub 1.300 de lei să beneficieze de subvenție.

De săptămâna aceasta începem să expediem oamenilor scrisori prin care le explicăm ce au de făcut pentru a beneficia de subvenția la taxa de gunoi și dacă se încadrează în limite.

Suntem încă relativ jos cu nivelul taxei de gunoi. Spre exemplu, la Techirghiol este 120 de lei și la Eforie cam la fel.

9. În privința investitorilor, cum stați în orașul Ovidiu?

Orașul Ovidiu este un oraș deschis pentru investitori și zona este atractivă pentru că suntem aproape de orașul Constanța și avem toate utilitățile. Devenim un pol de atracție pentru oameni care au crescut la oraș și văd un trend invers către zone liniștite, cum sunt Ovidiu sau Poiana. Încep să se construiască mai multe blocuri în Ovidiu. Se construiește un cartier rezidențial de blocuri și vile pe un teren pe care l-au achiziționat de la Primăria Ovidiu acum 15 – 20 de ani, în zona popasului Cișmea. Mă bucur că acest dezvoltator a ținut cont de nevoile comunității și de recomandările noastre. Le-am recomandat să meargă de la șoseaua națională până spre lac să coboare terasat, astfel încât cât mai mulți locuitori să beneficieze de priveliște. De asemenea, le-am recomandat să coboare terasat și să fie intercalate locuințele, dar și să aducă toate utilitățile în zonă înainte de a construi. Asta fac acum, pe banii lor.

Ovidius Clinical Hospital a venit cu o solicitare de a mai face un spital privat lângă, în interconexiune cu actualul OCH.

Se dezvoltă bine o zonă cu mici producători care își fac hale pe zona Galeșu. De când s-a turnat asfalt, de doi – trei ani de zile, crește acea zonă. Investitorii au cumpărat teren din privat și își fac proiecte cu finanțare europeană. Caută zone aproape de oraș cu acces direct pe autostradă, acces la drumul județean și astfel această zonă devine una atractivă care are potențial.

O altă zonă care se va dezvolta în perioada următoare este a unui privat și va deveni un pol de atracție, zona de după canal, zona Celsy, spre Lumina și Kogălniceanu. Terenul din spatele de la Celsy pe care privații l-au lotizat va deveni o zonă atractivă pentru mici investitori, hale de producție, din zona agriculturii.

Vezi și: https://ziarulamprenta.ro/sport/prima-editie-a-campionatului-de-tenis-de-masa-amatori-un-succes-de-azi-clubul-sportiv-orasenesc-ovidiu-are-si-sectie-de-tenis-de-masa/26796/

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Introduceți aici numele dvs.