S-a stabilit data la care Primăria Constanța ar putea recupera zeci de terenuri din Dosarul Retrocedărilor. Anunțul Curții de Apel București
Administrație locală
Anunț important pentru Primăria Constanța, legat de recuperarea zecilor de terenuri din Dosarul Retrocedărilor, veștile venind chiar de la Curtea de Apel București.
Judecătorii din București au stabilit data la care primăria ar putea deveni proprietara zecilo de terenuri vizate de Dosarul Retrocedărilor pentru care, de altfel, municipalitatea are deja o primă hotărâre favorabilă.
Astfel, Curtea de Apel București va judeca la data de 6 mai 2025 apelurile declarate de către majoritatea părților, atât de către proprietarii terenurilor, cât și de Primăria Constanța, Statul Român, dar și Banca Națională a României, căreia îi fusese respinsă ca inadmisibilă cererea de intervenție în proces.
80 de terenuri de recuperat din dosarul Retrocedărilor
Așa cum arătam în edițiile anterioare, în sentința definitivă a Curții Supreme, judecătorii au decis ca Primăria Constanța și Statul Român să facă demersurile pentru restabilirea situației anterioare în legătură cu 80 de terenuri vizate de dispozițiile de primar anulate prin sentința definitivă din dosarul Retrocedărilor.
Primăria Constanța a deschis ulterior dosarul 25579/3/2020, la Tribunalul București, în care a primit câștig de cauză, în parte, judecătorii anulând parțial, în decembrie 2023, mai multe contracte de partaj, certificat de moștenitor ori contracte de vânzare, detalii aici.
Acum, Curtea de Apel București a anunțat că va analiza apelurile declarate în cauză pentru terenurile din dosarul Retrocedărilor la data de 6 mai 2025.
În motivarea hotărârii luate de magistrații de la Tribunalul București și care acum va fi analizată de Curtea de Apel București în luna mai, se arată printre altele, că, din moment ce Curtea Supremă a desființat Dispozițiile 679/11.03.2004, 796/19.03.2004 și 1344/31.05.2004, emise de Primarul Municipiului Constanța, „se impune și desființarea actelor subsecvente (…) în ceea ce privește terenurile pentru care instanța penală a dispus restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunilor“.
Judecătorii de la Tribunalul București au admis doar în parte cererea Primăriei Constanța în legătură cu terenurile de recuperat din dosarul Retrocedărilor, astfel că, acum, reprezentanții primăriei au atacat, și ei, în apel, hotărârea primei instanțe.
Așa se face că, în prezent, toate părțile din procesul civil, nume sonore inclusiv la nivel național. sunt cu ochii pe Curtea de Apel București.
Hotărârea primei instanțe în procesul pentru terenurile din dosarul Retrocedărilor
Amintim, prin Hotărârea 1551 din 21 decembrie 2023, Tribunalul București a admis în parte cererea principală formulată de UAT Municipiul Constanța în contradictoriu cu Georgică Giurgiucanu, Oana Cucurezeanu (fostă Giurgiucanu), Mihai Cambianu, Cristi Borcea, Mihaela Mariana Borcea, Emil Dragoș Săvulescu, Rodica Cristina Ghionea (fostă Săvulescu), Geta Săvulescu, Virgil Călina și Habitat și Ambient SA.
Georgică Giurgiucanu, Mihai Camboianu, Cristi Borcea și Habitat și Ambient SA sunt beneficiari de top ai terenurilor retrocedate din Constanța, numele lui Emil Dragoș Săvulescu regăsindu-se, de asemenea, în dosarul Retrocedărilor.
Prin hotărârea din decembrie 2023, Tribunalul București a constatat nulitatea absolută parțială pentru mai multe contracte de partaj, certificat de moștenitor ori contracte de vânzare ce vizau zeci de mii de metri pătrați de terenuri din dosarul Retrocedărilor și a dispus radierea drepturilor de proprietate ce erau înscrise în cărțile funciare ale suprafețelor vizate.
Pârâții au fost obligați la plata unor însemnate cheltuieli de judecată către Primăria Constanța: Georgică Giurgiucanu – 80.101,32 de lei, Emil Dragoș Săvulescu – 53.400 de lei, Cristi Borcea – 44.500 de lei, Habitat și Ambient SA – 181.635,65 de lei, Mihai Camboianu – 3.632,71 de lei.
A fost respinsă cererea de obligare la plata cheltuielilor de judecată a pârâților Oana Cucurezeanu (fostă Giurgiucanu), Mihaela Mariana Borcea, Rodica Cristina Ghionea (fostă Săvulescu), Geta Săvulescu și Virgil Călina.
Tribunalul, explicații privind hotărârea din procesul pe terenurile din dosarul Retrocedărilor
Așa cum precizam anterior, în Hotărârea 1551/2023, vizând terenurile din dosarul Retrocedărilor, judecătorii au arătat, printre altele, că „principiul anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului iniţial (resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis), deşi fără o consacrare legală cu titlu general, desemnează regula de drept conform căreia anularea actului juridic iniţial atrage şi anularea actului juridic subsecvent, din cauza legăturii juridice dintre aceste acte“.
„Acest principiu priveşte efectele nulităţii actului juridic faţă de terţi şi este consacrat în prezent de art. 1.254 alin. 2 Cod civil 2009, care prevede că «Desfiinţarea contractului atrage, în condiţiile legii, şi desfiinţarea actelor subsecvente încheiate în baza lui»“, au spus judecătorii.
În continuare, instanța a arătat, în termeni tehnici, că „principiul resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis este consecinţa celorlalte două principii ale efectelor nulităţii, dar şi a principiului nemo plus iuris ad allium transferre potest, quam ipse habet (nemo dat quod non habet)“.
Judecătorii au explicat astfel, referitor la terenurile din dosarul Retrocedărilor vizate de procesul primăriei, că „altfel spus, atunci când prin anularea actului juridic iniţial se desfiinţează dreptul transmiţătorului din actul juridic subsecvent (dobânditor al unui drept în actul juridic iniţial), rezultă că acesta a transmis un drept pe care nu îl avea, astfel încât nici subdobânditorul nu putea deveni titularul acestui drept“.
Acum, însă, rămâne de văzut ce vor decide judecătorii de la Curtea de Apel București cu privire la acțiunea primăriei de recuperare a terenurilor vizate de dosarul Retrocedărilor.
Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată
Sursa foto: Primăria Constanța
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
