Muzeul de Istorie Constanța, amintiri de acum un secol: Iahtul de lux ce a adus un prinț egiptean în Portul Constanța
Cultură
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța continuă seria aducerilor-aminte din secolul trecut, astăzi, 27 iunie 2026, amintind despre o altă zi de 27 iunie, de acum 101 ani, când un prinț egiptean sosea în Portul Constanța la bordul unui luxos iaht.
Astfel, Muzeul de Istorie arată, prin reprezentanții săi că, în după-amiaza zilei de 27 iunie 1925, la orele 3 p.m., în Portul Constanța a intrat iahtul de lux Sakara. La bordul ambarcațiunii se afla prințul egiptean Amr Mohamed Wahid El-Din Ibrahim (1903-1977), membru marcant al dinastiei Muhamad Ali. Tânărul de 23 de ani era însoțit de o suită numeroasă și de profesorul universitar turc Memet Said Ali Bei, prieten și mentor al său.
Amr Ibrahim nu era primul prinț ajuns la Constanța, dar sosirea sa a fost anunțată cu surle și trâmbițe de către gazetele locale și naționale, întrucât era deja un personaj faimos. Lumea vorbea deja despre el după ce în anul 1921 ridicase pe Nil, pe insula Zamalek din Cairo, un palat extraordinar (ca în 1001 de nopți) care costase, în banii de astăzi, aproximativ 200 de milioane de euro, arată Muzeul de Istorie prin reprezentanții săi.
Conform sursei citate, ziarele vremii au relatat că prințul a venit în România pentru a vizita Bucureștiul și alte orașe importante ale țării. Turul făcea parte dintr-un circuit mult mai larg, care avea să îl poarte prin întreaga Europă. După o seară la Constanța Amr Ibrahim a înnoptat pe iaht iar a doua zi, împreună cu suita sa, a plecat cu un tren special, spre București.
În 1943, prințul s-a căsătorit cu prințesa otomană Necla Sultan, nepoata sultanului Mehmed al VI-lea, cei doi locuind chiar în Palatul Zamalek. Cei doi au pierdut palatul și au plecat în exil în anul 1952, în timpul Revoluției din Egipt iar locuința le-a fost naționalizată. Palatul Zamalek găzduiește astăzi Muzeul Național de Ceramică Islamică.
Muzeul de Istorie Constanța arată în continuare că, tot într-o zi de 27 iunie, dar un an mai târziu față de vizita prințului, regele Ferdinand I a acordat cuvenitul exequatur contelui Willem Ignace Henri de Limburg Stirum, numit consul al Olandei la Constanța, având ca circumscripție consulară cele patru județe ale Dobrogei interbelice, Constanța, Tulcea, Calicra și Durostor. Exequatur este autorizația dată de un șef de stat unui consul străin pentru ca acesta să își poată exercita funcțiile în țara în care a fost trimis. În anul 1926 în orașul Constanța funcționau nu mai puțin 18 oficii consulare.
Nu în ultimul rând, Muzeul de Istorie mai arată că, pe data de 27 iunie 1925 polițiștii urbei cercetau situația transporturilor din Portul Constanța. În ultimul an se înregistraseră numeroase furturi din trenurile de marfă staționate în triaj și din magaziile aflate la diverse dane.
În timpul anchetei a fost descoperită o mare fraudă. Oamenii legii au descoperit că un funcționar al agenției de transport Gatorno, care își avea sediu în localitate, își însușise timp de aproape doi ani sume enorme, de câteva sute de mii de lei. Cum operase însă infractorul? Polițiștii au descoperit că el încasa lunar de la firma la care era angajat sume ce reprezentau salariile agenților de pază aflați pe ștatul de plată. Problema era că însuși funcționarul făcuse ștatul iar cei mai mulți paznici de pe el nu existau în realitate.
Agenții fiind fictivi, nu este de mirare că mărfurile firmei Gatorno și ale partenerilor ei nu erau în siguranță și erau adesea sustrase de către hoți. Mai mult, polițiștii au aflat că funcționarul infractor nu se mulțumise doar cu salariile angajaților imaginari. El furase din magazia companiei o importantă cantitate de articole de fierărie. Omul a fost arestat și deferit justiției, după cum arată Muzeul de Istorie prin reprezentanții săi.
„Pe data de 27 iunie 1927 în ziarul Dacia a apărut un scurt articol ce trata un subiect extrem de important. Materialul era intitulat Tot pentru higienă și îl prezentăm integral în cele de mai jos“, spune Muzeul de Istorie prin reprezentanții săi:
„Într-o încăpere din strada Cuza Vodă – adevărat focar de maladii grave grație murdăriei ce domnește acolo – dorm laolaltă 30-40 de copii de săteni, angajați de un fabricant de… limonadă, ca să vândă “produsele”, prin oraș, cu “paharul”. Pentru că ne aflăm într-o epocă în care epidemiile amenință să ia proporții, atragem atenția domnului primar asupra relatărilor de mai sus, spre a desființa sursa de infecție atât de periculoasă. Și în afară de aceasta este necesară suprimarea sistemului levantin de a vinde băuturi ca pe ulițele Stambulului, într-un oraș care se pretinde a fi un centru occidentalizat”.
Reclama zilei vine din anul 1923: „Societatea de Transport Constanța, secția Automobile, face curse regulate cu Autobuzul la Tekirghiol Sat. Plecarea din Constanța ora 6 jum.dimineața și la 3 p.m. Plecarea din Tekirghiol la ora 10 dimineață și la 7 p.m. Oricine pleacă din Constanța la 3 p.m. are timp să facă o baie și să se înapoieze la ora 7 p.m., în aceiași zi. Se fac abonamente cu prețuri reduse, pentru constănțeni“. (1923)
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
