Regenerarea urbană în date: trei indicatori pe care investitorii îi urmăresc pe termen lung
Economie
Succesul unui proiect de regenerare nu se evaluează doar la inaugurare, ci și după felul în care evoluează peste cinci sau zece ani: dacă atrage oamenii înapoi în oraș (fenomen numit „migrație inversă”), dacă prețurile terenurilor cresc sustenabil și dacă primăria reușește să colecteze taxe dintr-o zonă care înainte era doar teren pustiit. Acesta este noul limbaj prin care dezvoltatorii, băncile și autoritățile publice cuantifică printr-un set clar de indicatori de performanță (KPI) marile proiecte de reconversie urbană din România.
Acest subiect a fost dezbătut de reprezentanții autorităților centrale și locale, ai băncilor de dezvoltare, precum și de investitori privați, la TILIA – Summitul Orașelor din România, desfășurat în primăvara acestui an la Iași, organizat de Fundația IULIUS, în parteneriat cu Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).
Ce spune BERD despre rețeta succesului în regenerare urbană
Maria Tzanidaki, Principal Manager în cadrul unității de consultanță pentru parteneriate public-private (PPP) a Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), a subliniat în cadrul Summitului Orașelor că reușita unui proiect amplu de regenerare urbană ține de o abordare structurată, de proceduri standardizate și de implicarea unor parteneri cu experiență.
Perspectiva este relativ nouă în peisajul dezvoltării imobiliare: un proiect mare de regenerare nu ar trebui privit ca o investiție unică, ci mai degrabă ca o rețea de tranzacții și structuri complementare, fiecare contribuind la aceeași viziune urbană. „Totul ține de modul în care este structurată tranzacția și de felul în care este adusă în piață, astfel încât piața să poată participa în mod adecvat”, consideră Maria Tzanidaki, care a mai precizat că BERD pregătește în acest an o linie de aproximativ 15 proiecte, cu o valoare cumulată de circa 3 miliarde de euro.
Pentru România, BERD rămâne unul dintre cei mai activi investitori instituționali de top. Din 1991, când au început operațiunile sale în România, BERD a investit peste 12,7 miliarde de euro în peste 601 proiecte din țară, majoritatea în sectorul privat.
IULIUS, studiul de caz care revine constant în discuție
Dezvoltatorul cu cel mai consistent portofoliu de regenerare urbană din România este Grupul IULIUS, cu proiectele Palas Iași și Iulius Town Timișoara, care au transformat foste zone industriale în poli urbani, cu birouri, retail și spații verzi, un model care a atras deja și finanțare directă de la BERD.
Anul trecut, cel mai mare împrumut acordat unei noi dezvoltări real-estate din România a fost obținut de RIVUS Cluj-Napoca, amplul proiect mixed-use de reconversie urbană dezvoltat de companiile IULIUS și Atterbury Europe. Valoarea creditului este de aproximativ 400 de milioane de euro și reprezintă o finanțare sindicalizată acordată de patru instituții creditoare: Erste Bank, BCR, BERD și BRD. Prin acest proiect, vor fi redate orașului Cluj-Napoca 14 hectare de fostă platformă industrială, printr-un proiect multifuncțional, cu o valoare a investiției estimată la peste jumătate de miliard de euro.
Cea mai amplă investiție a companiei IULIUS este însă cea de la Constanța: peste 800 de milioane de euro pentru reconversia a 38 de hectare din fosta platformă de nord a Oil Terminal. Masterplanul este semnat de prestigiosul birou britanic de arhitectură Foster + Partners, iar în etapa actuală se derulează cea mai amplă acțiune privată de remediere a solului și apei din Europa, o investiție de peste 29 de milioane de euro.
Viitorul proiect ar urma să integreze componente culturale și educaționale, spații de retail, servicii publice, zone de entertainment, facilități sportive și de recreere, un parc și o grădină botanică, săli pentru evenimente artistice și de business, centre de divertisment, spații de birouri, precum și soluții dedicate mobilității pietonale, velo și auto. Potențialul economic estimat include mii de locuri de muncă noi și atragerea unor companii multinaționale, alături de obiectivul declarat de a transforma zona într-un punct de atracție activ pe tot parcursul anului.
Sursă foto: IULIUS
Citește și:
IULIUS schimbă fața Constanței: 38 de hectare transformate într-un nou pol urban
