România pe marginea prăpastiei economice: Alarmă maximă din partea experților!

Profesorul de economie Bogdan Glăvan, un susţinător fervent al pieţelor libere, avertizează că România se apropie de o criză economică severă, asemănătoare celei prin care a trecut Grecia după 2009-2010.

Conform acestuia, bugetul României este mai degrabă o construcţie fictivă, lipsită de realism. Pe un ton mai moderat, şi alţi specialişti, inclusiv din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), estimează că urmează vremuri dificile, cel mai probabil o recesiune economică.

Potrivit unor analize publicate în ultima perioadă de Economica, situaţia dezechilibrelor bugetare este gravă şi că România s-a angajat în faţa Comisiei Europene (CE) şi a Fondului Monetar Internaţional (FMI) să majoreze taxele şi impozitele pentru a-şi redresa finanţele.

Bogdan Glăvanexplică, într-un interviu acordat Aktual24, că deficitul bugetar al României pentru acest an este comparabil cu cel din perioada pandemiei, atingând aproximativ 8,5% din PIB. Acesta este amplificat de taxe declarate neconstituţionale de către Curtea Constituţională a României (CCR) şi de cheltuieli necontrolate pentru pensii speciale şi energie. „Nu ştim exact care va fi dimensiunea finală a deficitului, dar în mod cert este unul enorm, dovadă a faptului că finanţele publice au fost devalizate pentru a se cumpăra voturi. Această dinamitare a finanţelor publice va produce efecte negative şi în anii următori”, a precizat profesorul Glăvan.

Un alt aspect subliniat este impactul major pe care îl va avea Legea Pensiilor adoptată recent. Deşi efectele sale au fost limitate în 2024, schimbările vor deveni semnificative în 2025, agravant situaţia bugetară. Bogdan Glăvan consideră că situaţia României este comparabilă cu cea a Greciei supraîndatorate din perioada crizei financiare globale.

„Românii trebuie să ştie că, de fapt, nu există bani pentru pensii şi salarii, acestea fiind plătite din împrumuturi externe tot mai scumpe. După 2027, este foarte probabil să asistăm la o aterizare forţată, similară celei din Grecia în 2012, când veniturile populaţiei au scăzut cu o treime timp de un deceniu.” El reaminteşte şi de criza din 2010 din România, când salariile au fost diminuate cu 25%.

Portalul Economica a subliniat că Uniunea Europeană a respins mai multe planuri de redresare economică propuse de autorităţile române, considerând că acestea sunt insuficiente. Totuşi, actualul context politic, marcat de ascensiunea partidelor radicale, ar putea determina o atitudine mai permisivă din partea UE pe termen scurt. Cu toate acestea, o corecţie fiscală majoră, care să includă creşteri de taxe, este inevitabilă.

Economia României oferă semne evidente de slăbiciune. Conform datelor BNR şi Institutului Naţional de Statistică (INS), exporturile şi formarea brută de capital fix – indicatori esenţiali ai producţiei – au scăzut în trimestrele al doilea şi al treilea din 2024, iar tendinţa descendentă continuă. Pe de altă parte, consumul populaţiei, susţinut de majorările salariale dictate prin lege, reprezintă singurul motor de creştere economică.

Membrii Consiliului de Administraţie al BNR anticipează o contracţie economică începând cel mai târziu din trimestrul al doilea al anului viitor. Piaţa muncii dă semne clare de slăbiciune: rata şomajului a crescut în al doilea trimestru, iar numărul noilor angajări a scăzut.

BNR avertizează că, pe termen scurt, economia ar putea avea o creştere marginală, bazată aproape exclusiv pe consum. Formarea brută de capital fix, un indicator al investiţiilor în infrastructură şi echipamente, continuă să scadă, semnalând aşteptări negative din partea firmelor privind producţia şi vânzările. Exporturile nete au contribuit, de asemenea, negativ la creşterea PIB, ceea ce reflectă un dezechilibru major între importuri şi exporturi.

Un alt punct critic este deficitul balanţei comerciale şi al contului curent, care s-au deteriorat semnificativ în trimestrul al doilea din 2024. Creşterea importurilor, suprapusă unui declin al exporturilor, a contribuit la accentuarea acestor deficite. Situaţia este agravată de diminuarea intrărilor de fonduri europene, care joacă un rol important în echilibrarea contului curent.

Mai mult, economiştii atrag atenţia că „pomenile electorale” – cum ar fi majorările salariale neacoperite de productivitate – vor avea consecinţe grave. Acestea vor alimenta inflaţia, reducând puterea de cumpărare a populaţiei, şi vor afecta competitivitatea firmelor private. Preconizata creştere a taxelor va pune o presiune suplimentară pe economie, afectând consumul şi investiţiile.

Membrii Consiliului de Administraţie al BNR consideră că, pe termen scurt, dinamica economică va fi influenţată de consum, dar acest motor de creştere este nesustenabil. Indicatorii sugerează că economia va intra în recesiune îndată ce consumul va scădea, o consecinţă inevitabilă a creşterilor de taxe şi a stagnării pieţei muncii.

Surse foto: Facebook, Universitatea Româno-Americană, Pixabay