Cazul milionarului Bizu, acuzat că și-ar fi agresat soția în Mamaia, SUSPENDAT! Iată motivul
Justiție
Curtea de Apel București suspendă cercetarea specifiă în dosarul în care milionarul Mihai Bizu, unul dintre cei mai puternici dezvoltatori imobiliari din București, a fost acuzat că și-ar fi agresat fosta soția într-un apartament din Mamaia.
Mai precis, este vorba despre dosarul în care milionarul Mihai Bizu a formulat o contestație în anulare, acțiunea fiind admisă, iar pe cale de consecință bărbatul a fost pus în libertate la trei zile după condamnarea sa definitivă!
Conform portalului instanțelor de judecată, decizia de suspendare a acestui dosar a fost luată în baza Hotarârii nr. 2/26.08.2025, a Adunării Generale a Judecatorilor din cadrul Curtii de Apel Bucuresti, pe fondul protestelor magistraților cauzate de proiectul vizând pensiile de serviciu ale acestora.
Eliberat la trei zile după condamnarea definitivă
Amintim că la data de 7 iulie 2025, magistrații de la Curtea de Apel București au decis condamnarea definitivă a milionarului la doi ani şi opt luni de închisoare cu executare.
Pe data de 10 iulie 2025, Curtea de Apel București a suspendat executarea și a dispus punerea de îndată în libertate a contestatorului – condamnat Bizu Mihai.
În continuare, Curtea de Apel a stabilit termen pentru judecata contestaţiei în anulare la finele lunii septembrie 2025, când procesul a fost suspendat.
Procurorii acuză
Amintim, milionarul Bizu a fost acuzat de procurori că, în data de 08.08.2020, în jurul orei 00:56, în timp ce se afla pe balconul apartamentului nr. 25 de la etajul 5 al unei vile din Mamaia, fiind sub influența băuturilor alcoolice, ar fi agresat-o fizic pe fosta soție, persoana vătămată (…), lovind-o cu capul de cada tip jacuzzi aflată pe balcon și ținând-o cu capul scufundat în apă, urmărind să îi suprime viața, rezultat care nu s-a produs datorită intervenției unor martori.
Inculpatul nu a avut intenția de a ucide, spun judecătorii
Bizu a fost condamnat definitiv pentru lovire sau alte violenţe, în modalitatea violenţei în familie, pentru lipsire de libertate în mod ilegal, dar și pentru influențarea declarațiilor, iar în motivarea deciziei Curtea de Apel București a apreciat că „prin modul în care a acţionat inculpatul nu au fost lezate relaţiile sociale care protejează viaţa persoanei, iar intenţia inculpatului a fost una de a cauza o vătămare corporală persoanei vătămate, iar nu de a o ucide“.
Condamnările
Curtea de Apel București a apreciat că se impune condamnarea inculpatului la pedeapsa de un an închisoare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de lovire sau alte violenţe, în modalitatea violenţei în familie, la pedeapsa de doi ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal şi la pedeapsa de un an pentru săvârşirea infracţiunii de influenţarea declaraţiilor.
În ceea ce priveşte modul de executare al pedepsei, Curtea de Apel a apreciat că, „în mod eronat“, judecătorii de la tribunal au dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.
Potrivit motivării judecătorilor, nu se poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere dacă „infractorul s-a sustras de la urmărire penală ori judecată sau a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării şi tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanţilor“.
Astfel, cum inculpatul din prezenta cauză ar fi încercat zădărnicirea aflării adevărului în sensul în care ar fi încercat să convingă persoana vătămată, prin constrângere, să nu sesizeze organele de urmărire penală, Curtea de Apel consideră că nu se putea dispune, în mod legal, suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, nefiind îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute legislația în vigoare, se mai arată în motivare.
Sursa text: portal instanțe de judecată și rejust.ro
Conform legislației în vigoare în România, orice persoană se bucură de prezumția de nevinovăție. „Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă“ (Art. 4, alin. 1 Codul de procedură penală).
Sursa foto: Facebook
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
