Cum au resuscitat magistrații din București dosarul în care procurorul Teodor Niță, din Constanța, a ajuns la spital după ce ar fi mâncat pește aparent alterat! Azi începe procesul
Justiție
Azi, 8 septembrie 2026, la Judecătoria Constanța este programată să înceapă cercetarea specifică în dosarul în care cunoscutul procuror constănțean Teodor Niță, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, a ajuns la spital după ce ar fi mâncat pește aparent alterat, la o cherhana de pe litoral (Moesia din Vadu), nefericitul incident având loc în luna noiembrie 2022.
Dosarul penal a fost început de procurorii din Constanța și finalizat de procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, iar potrivit portalului instanțelor de judecată cauza are ca obiect „comercializarea de produse alterate (art.358 NCP) art. 358 alin. 1 CP; art. 193 alin. 2 CP, ambele cu aplic. art. 38 alin. 2 CP“, iar inculpați apar SC HRC Fish Invest SRL – prin mandatar Radulescu Marius Emil și Stamatescu Denis Gabriel.
Asta în timp ce procurorul Niță Teodor figurează ca parte civilă.
Oricare va fi decizia judecătoriei, aceasta va putea fi contestată la Curtea de Apel Constanța.
Cum au intrat pe fir procurorii din București. La Constanța, rechizitoriul fusese anulat
Potrivit datelor oficiale aflate la dosarul cauzei, inițial, dosarul a fost instrumentat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța, însă, prin ordonanța nr. 37/II/1/2024 din data de 05.06.2024, în procedura de verificare a legalității și temeiniciei a rechizitoriului, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța a dispus infirmarea rechizitoriului emis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța și clasarea cauzei față de inculpați, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de comercializare de produse alterate și lovire sau alte violențe.
Plângere la Parchetul General al României
Ulterior, prin adresa nr. 57/II/2/2024 din 13.01.2025, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța a trimis procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, plângerea formulată împotriva soluției de infirmare a rechizitoriului din 09.04.2024 și clasării cauzei, dispuse prin ordonanța nr. 37/II/1/2024 din 05.06.2024, a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța.
Rechizitoriul a fost „resuscitat“
Ca atare, prin ordonanța nr. 256/C/2025 din data de 18.03.2025, emisă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a dispus:
- admiterea plângerii formulate împotriva ordonanței nr. 37/II/1/2024 din 05.06.2024, emisă de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța, prin care s-a dispus clasarea cauzei față de inculpați, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de comercializare de produse alterate și lovire sau alte violențe
- infirmarea ordonanței nr. 37/II/1/2024 din data de 05.06.2024, a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța, în ceea ce privește soluția de clasare dispusă față de inculpați
- redeschiderea urmăririi penale în cauza Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de comercializare de produse alterate și lovire sau alte violenţe.
Dosarul, trimis la Parchetul Judecătoriei Sectorului 1 București
Ca efect a celor mai sus precizate, Judecătoria Constanța a dispus confirmarea soluției de redeschidere a urmăririi penale în dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța, dispusă prin ordonanța nr. 256/C/2025 din data de 18.03.2025 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, iar în final, prin ordonanța nr. 569/C/2025 din data de 26.06.2025 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a dispus trimiterea, din oficiu, a dosarului Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București.
În continuare, tot potrivit datelor oficiale aflate la dosar, prin ordonanța din data de 29.10.2025 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului
- „din infracțiunile de comercializare de produse alterate și lovire sau alte violenţe, constând în aceea că: la data de 30.11.2022, a vândut alimente sau alte produse, cunoscând că sunt alterate ori cu perioada de valabilitate depăşită, care sunt dăunătoare sănătăţii constând în o bucată steak ton (gramaj 400-500 g), cu perioada de valabilitate depăşită şi infestată cu toxină scromboidă datorită condiţiilor improprii de păstrare, iar urmare consumului acestuia, persoanei vătămate i-a fost afectată starea de sănătate; la data de 30.11.2022, i-a fost servit în vederea consumului persoanei vătămate, produsul culinar „steak de ton” (gramaj 400-500 g) provenit din carne de peşte specia ton, cu perioada de valabilitate depăşită şi infestată cu toxină scromboidă datorită condiţiilor improprii de păstrare, iar urmare consumului acestuia, persoanei vătămate i-a fost afectată starea de sănătate, a cărei gravitate a fost evaluată de medicul legist prin 4-5 zile de îngrijiri medicale,
- în infracțiunile de comercializare de produse alterate și lovire sau alte violenţe, constând în aceea că, la data de 30.11.2022, în calitate de administrator, la punctul de lucru al societății situat în sat Vadu, respectiv la restaurantul Moessia, a vândut persoanei vătămate un aliment despre care cunoștea că este alterat și cu perioada de valabilitate depăşită, dăunător sănătății, respectiv o bucată de steak de ton (gramaj 400-500 g), aflată în afara perioadei de valabilitate şi infestată cu toxină scromboidă din cauza condițiilor improprii de păstrare, iar ca urmare a consumului acestuia, persoanei vătămate i-a fost afectată starea de sănătate, a cărei gravitate a fost evaluată la 4-5 zile de îngrijiri medicale“.
Dosarul a fost trimis spre soluționare Judecătoriei Constanța, iar azi este programat primul termen.
Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Procurorii Teodor Niță și Gigi Valentin Ștefan, în arest din 15 mai 2026
Amintim, Teodor Niță se află în stare de arest preventiv (din 15 mai 2026), magistratul fiind cercetat de Marius Iacob, procuror șef al Serviciului de urmărire penală din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sub acuzațiile de instigare la abuz în serviciu, dar și de şantaj, iar mai nou magistratul este suspectat de instigare la abuz în serviciu, uzurparea funcţiei şi cercetare abuzivă.
Alături de Teodor Niță, în stare de arest preventiv se mai află procurorul Gigi Valentin Ștefan, fostul șef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, acesta fiind acuzat de „trafic de influenţă (privind relaţia infracţională cu inculpatul Popa George Dorel), trafic de influenţă, în formă continuată (4 acte materiale), (privind relaţia infracţională cu inculpatul Learciu Dumitru), trafic de influenţă, (privind relaţia infracţională cu Cartali Mihale) şi trafic de influenţă, în formă continuată (8 acte materiale), (privind faptele din perioada decembrie 2025 – mai 2026, altele decât cele privind pe cumpărătorii de influenţă Popa George Dorel, Learciu Dumitru şi Cartali Mihale)“, precum și Daniel Dumitru Learciu, fost consilier județean PSD Constanța și director al Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale – Constanța, suspectat de cumpărare de influenţă, în formă continuată (4 acte materiale).
Conform legislației în vigoare în România, orice persoană se bucură de prezumția de nevinovăție. „Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă“ (Art. 4, alin. 1 Codul de procedură penală).
Sursa text: portal instanțe de judecată și rejust.ro (Încheiere de dezînvestire nr. 148/2026 din 06.02.2026 pronunțată de Judecătoria Constanța)
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
