SURSE Fostul notar public Daniela Stamule, inculpată în dosarul Fabrica de moșteniri, s-ar putea alege azi cu un nou dosar penal!
Justiție
Zi decisivă azi, 8 septembrie 2026, la Curtea de Apel Constanța pentru fostul notar public Daniela Stamule, trimisă în judecată de DIICOT Constanța, alături de alte persoane, în dosarul denumit generic Fabrica de moșteniri! Conform surselor Ziarului Amprenta, procurorii din Constanța ar solicita azi, la Curtea de Apel Constanța, confirmarea privind redeschiderea urmăririi penale față de Daniela Stamule într-un dosar penal închis deja de magistrații constănțeni printr-o rezoluție anterioară, care ar urma astfel să fie analizată și de instanța de judecată.
Pe scurt, este vorba despre dosarul 396/36/2026, aflat pe rolul Sectiei penale şi pentru cauze penale cu minori şi de familie din Curtea de Apel Constanța, cu obiect „confimare redeschidere urmărire penală (art.335 alin. 4 NCPP)“, cauză în care „STAMULE DANIELA“ are calitatea de învinuit.
Rămâne de văzut care va fi decizia de azi a Curții de Apel Constanța.
Așa cum arătam și mai sus, fostul notar public Daniela Stamule a fost trimisă în judecată de DIICOT Constanța, alături de alte persoane, în dosarul denumit generic Fabrica de moșteniri, printre inculpați aflându-se primarul din Oltina, Ștefania Cealera, Vasile Deacu, executor judecătoresc, dar și notarul public Joița Botezatu.
În cauza penală instrumentată de DIICOT, Daniela Stamule a fost trimisă în judecată sub acuzațiile de: constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (în legătură cu imobilul defunctului Tarcea Constantin), abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, (în legătură cu imobilul defunctei Pitulea Maria), fals intelectual, (în legătură cu imobilul defunctei Pitulea Maria), abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în legătură cu imobilul defunctei Pavel Aurica), dar și de fals intelectual, în legătură cu imobilul defunctei Pavel Aurica).
De asemenea, Daniela Stamule mai este acuzată de DIICOT de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în legătură cu imobilul persoanei vătămate Voinea Florin), de fals intelectual, în legătură cu imobilul persoanei vătămate Voinea Florin), fals intelectual, (în legătură cu imobilul defunctului Turcu Ion), abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în legătură cu imobilul defunctului Turcu Ion), abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în legătură cu imobilul numitului Ciuciuleacă Petrică) dar și de fals intelectual, în legătură cu imobilul numitului Ciuciuleacă Petrică).
Tot conform DIICOT, Daniela Stamule și Joița Botezatu ar fi au comis infracțiunile ce „intră în scopul grupului infracțional organizat folosindu-se de calitatea lor de notar public, rolul lor fiind indispensabil, anume acela de a falsifica acte juridice încheiate în formă autentică și/sau de a autentifica asemenea acte cu încălcarea dispozițiilor legale, astfel încât să asigure în mod fraudulos nașterea, modificarea, transferul sau stingerea unor drepturi de creanță sau de proprietate, potrivit cu nevoile impuse de situația fiecărui imobil vizat pentru a fi dobândit prin punerea în aplicare a planului infracțional“.
Dosarul a fost înaintat spre competentă soluționare la Curtea de Apel Constanța.
Cauza se află în faza Camerei preliminare, procedură la finele căreia instanța de judecată ar putea valida ancheta procurorilor DIICOT și ar putea dispune începerea procesului, însă ar putea, totodată, să retrimită dosarul înapoi la procurori pentru completarea sau chiar refacerea urmării penale.
Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță, spre judecare, situație care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
