Dosarul Retrocedărilor: Primăria Constanța pierde DEFINITIV un proces cu Radu Mazăre, de 2,85 milioane de dolari
Justiție
Primăria Constanța a pierdut definitiv, printr-o decizie pronunțată de Curtea Supremă, un proces cu fostul primar Radu Mazăre, dar și cu alți pârâți, a cărui miză se ridică la 2,85 milioane de euro, o parte din prejudiciul reclamant de administrația locală în Dosarul Retrocedărilor din Constanța.
Judecătorii Secției I Civile a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Curtea Supremă de Justiție a României, au respins ca nefondat recursul declarat de Municipiul Constanța prin Primar împotriva deciziei nefavorabile de la Constanța.
În proces, fostul primar al Constanței Radu Mazăre, condamnat în Dosarul Retroedărilor la nouă ani de închisoare și ulterior eliberat condiționat, figurează ca pârât alături de mai mulți acuzați din procesul ce vizează retrocedările din Constanța.
Amintim, este vorba despre procesul prin care, la începutul acestui an, Primăria Constanța a făcut un ultim demers, la Curtea Supremă, pentru recuperarea unei sume de 2,85 de milioane de dolari din Dosarul Retrocedărilor, pe care o reclamă ca prejudiciu într-unul dintre cazurile de retrocedare vizate de ancheta DNA.
Astfel, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Curtea Supremă de Justiție a României fusese înregistrat recursul primăriei în procesul în care a dat în judecată o parte din protagoniștii din Dosarul retrocedărilor, printre care și fostul primar Radu Mazăre, acțiunea fiind înregistrată inițial pe rolul instanțelor din Constanța în 2021.
Proces la Curtea Supremă, pentru recuperarea prejudiciului reclamat din Dosarul Retrocedărilor
Dosarul 2512/118/2021* a fost înregistrat pe rolul Secției I Civile a Curții Supreme la data de 9 ianuarie 2025, iar cauza a fost analizată de magistrați marți, 23 septembrie 2025, când recursul declarat de Primăria Constanța a fost respins ca nefondat.
Iată minuta Deciziei 1554/2025 a Curții Supreme în procesul ce are la bază Dosarul Retrocedărilor din Constanța:
„Decizia nr. 1554:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul-reclamant Municipiul Constanţa prin Primar împotriva deciziei nr. 168 C din 7 octombrie 2024 a Curţii de Apel Constanţa – Secţia I civilă, în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi Dospinescu Daniela Ramona, Marica Ion, Nejloveanu Niculae, Mazăre Radu Ştefan, Racu Constantin, Constantinescu Nicuşor Daniel, Ghiţulescu Bogdan, Dima Alin Horaţiu, Talpău Cristian.
Obligă pe recurentul-reclamant Municipiul Constanţa prin Primar la plata sumei de 8000 lei către intimatul-pârât Nejloveanu Niculae, cu titlu de cheltuieli de judecată reduse.
Definitivă“
După cum precizam și mai sus, prin această hotărâre, Primăria Constanța a pierdut astfel definitiv procesul pentru recuperarea sumei de peste 2,85 de milioane de dolari, reclamată ca prejudiciu în Dosarul Retrocedărilor, decizia Curții Supreme fiind definitivă și nemaiputând fi atacată.
2.857.475 de dolari, prejudiciu reclamat în Dosarul Retrocedărilor
Amintim, în speță, primăria solicită o sumă de 2.857.475 de dolari de la fostul edil Radu Ștefan Mazăre, Constantin Racu, Daniela Ramona Dospinescu, Ion Marica, Nicușor Daniel Constantinescu, Bogdan Ghițulescu, Alin Horațiu Dima, Cristian Talpău și Niculae Nejloveanu.
În primă instanță, Tribunalul Constanța a respins ca prescrisă acțiunea pentru recuperarea prejudiciului din Dosarul Retrocedărilor, însă judecătorii de la Curtea de Apel au admis apelul primăriei și a decis rejudecarea procesului la Tribunal.
Această hotărâre a fost însă atacată ulterior la Curtea Supremă, care a decis rejudecarea apelului primăriei, la Curtea de Apel.
În urma rejudecării, Curtea de Apel a decis, în octombrie 2024, respingerea apelului declarat de Primăria Constanța.
Așa se face că ulterior municipalitatea s-a adresat Curții Supreme, într-un ultim demers pentru recuperarea sumei de 2,85 de milioane de dolari, cu titlul de prejudiciu pentru unul dintre cazurile cuprinse în Dosarul Retrocedărilor.
Cazul, însă, a fost acum respins definitiv prin Decizia 1554/2025 a judecătorilor Secției I Civile a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Curtea Supremă de Justiție a României.
Sursa foto: Facebook.com
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
