EXCLUSIV SURSE Detalii mai puțin știute din ancheta UCG Construcții Ecologice! Cum ar fi ajuns firma să nu mai respecte modalitatea de depozitare şi reciclare a deșeurilor
Justiție
Procurorii Parchetului General al României continuă cercetările specifice în dosarul penal în care este cercetată celebra companie UCG Constructii Ecologice SRL, societate controlată de omul de afaceri Constantin Uda, dar și de Monica Ștefan, fosta soție a lui Gigi Valentin Ștefan (foto), fost procuror general al Dobrogei.
UCG Construcții Ecologice SRL este suspectată de colectarea, transportul sau valorificarea de deșeuri, inclusiv controlul acestor operațiuni şi întreținerea ulterioară a spațiilor de eliminare, inclusiv acțiunile întreprinse de comercianți sau brokeri în procesul de gestionare a deșeurilor, cu încălcarea dispoziţiilor legale în domeniu, îngroparea deșeurilor şi abandonarea, aruncarea şi/sau ascunderea deșeurilor, prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. b, f și h din O.U.G. nr. 92/2021.
Dosarul este strâns legat de cauza penală în care sunt cercetați în stare de arest preventiv (din 15 mai 2026) atât Gigi Valentin Ștefan, fost procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, cât și pe Teodor Niță, procuror tot în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța. Tot în acest dosar a fost arestat și Daniel Learciu, fost consilier județean PSD Constanța și director al Oficiului Judeţean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale – Constanța.
Înalta Curte, anunț important în dosarul lui Daniel Learciu, fost consilier județean PSD Constanța! Proces pentru libertate
De menționat că zilele trecute, omul de afaceri Constantin Uda a fost reținut, pentru 24 de ore, ulterior acesta fiind pus în libertate.
EXCLUSIV SURSE Omul de afaceri Constantin Uda, pus în LIBERTATE! Va fi cercetat sub control judiciar
Mai multe detalii despre cum a ajuns UCG Construcții Ecologice SRL de la pierderi la afaceri de milioane de euro pot fi citite AICI
În ancheta penală în care este cercetată SC UCG Constructii Ecologice SRL, procurorii din cadrul Parchetului General susțin, potrivi datelor noastre, că, „începând cu anul 2024, în urma extinderii activității de colectare, depozitare şi păstrare deşeuri inerte la punctul de lucru din sat Culmea, oraş Ovidiu, Jud. Constanța (majoritatea fiind rezultate în urma implementării unor proiecte investiționale de anvergură, generatoare de deşeu inert, precum şi survenite de la diverse unități administrativ teritoriale de pe raza județului Constanța) a determinat ca societatea respectivă să nu mai respecte modalitatea de depozitare şi reciclare specifică fiecărui tip de deşeu, în concret, de tip moloz, betoane, tencuieli, ceramică, țiglă, cărămidă, resturi de piatră, începând să le îngroape pe diverse terenuri învecinate, prin operațiuni succesive de acoperire a acestora cu cantități mari de piatră și pământ, generând riscuri permanente de contaminare a solului, cu efect nedeterminat asupra mediului“.
„Diferența majoră de preț“
Totodată, mai susțin anchetatorii, „UCG Construcții Ecologice SRL percepe clienților săi un tarif de 120- 130 de lei/tonă deșeu inert, la o valoare de aprox. jumătate (minim 220 de lei), diferența majoră de preț rezultând din faptul că UCG Construcții Ecologice SRL nu plăteşte contribuția pentru economia circulară pentru depozitarea deşeurilor din construcții, în valoare de 80 de lei/tonă, conform OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, cu modificările şi completările ulterioare, art. 9 alin. (1) lit. c)“.
„La depozitul UCG Construcții Ecologice SRL sunt recepționate şi depozitate neconform deşeuri inerte/provenite din construcții amestecate cu alte tipuri de deşeuri decât cele pentru care este autorizat amplasamentul“ – acuză procurorii.
„Neachitarea acestei contribuții este justificată de faptul că societatea declară în fals că majoritatea deşeurilor sunt valorificate prin operațiuni de rambleiere efectuate în cadrul carierei pe care o exploatează în același amplasament din satul Culmea. Uzual, la depozitul UCG Construcții Ecologice SRL sunt recepționate şi depozitate neconform deşeuri inerte/provenite din construcții amestecate cu alte tipuri de deşeuri decât cele pentru care este autorizat amplasamentul, fapt ce încalcă prevederile Autorizației de Mediu nr. 11 din 18.01.2021“, se mai arată în documentele anchetatorilor.
De asemenea, procurorii susțin și că „societatea își desfășoară activitatea în domeniul colectării deşeurilor inerte în baza Autorizației de Mediu nr. 11 din 18.01.2021, revizuită cu nr. 49/05.04.2022, 209/21.11.2022, 64/24.03.2023 şi 152/04.09.2023 emisă de Agenția pentru Protecția mediului (APM) Constanța, valabilă pentru toată perioada aplicării vizei anuale. Prevederile Autorizației de Mediu stipulează la capitolul Condiții generale faptul că, Este interzisă desfăşurarea activității pe alte suprafețe adiacente celor menționate în prezentul act de reglementare“.
„Deşeuri îngropate la adâncimi de până la 8 metri“
Procurorii Parchetului General mai susțin că, în urma excavărilor efectuate la data de 30.07.2026, au fost identificate, în zona nr. 1 şi în proximitatea acesteia, „deşeuri îngropate la adâncimi de până la 8 metri, constând în materiale plastice, saci de plastic, beton, cărămizi, materiale textile, lemnoase, fier, carton şi alte categorii de deşeuri“.
„Totodată“, mai arată anchetatorii, „s-a constatat că, anterior excavării, suprafața terenului era nivelată, bătătorită și acoperită cu vegetație, fără urme vizibile de intervenție asupra solului“.
„Prin urmare“, continuă procurorii, „data de 30.07.2026 nu reprezintă un reper temporal al săvârşirii faptelor, ci data la care au fost administrate probe suplimentare care au permis identificarea şi documentarea unor consecințe materiale ale activității desfăşurate anterior, neexistând date obiective că îngroparea s-ar fi produs ulterior datei de 14 mai 2026, data încheierii percheziției de la punctul de lucru“.
„Excavări şi scanări cu echipament de tip georadar“
„În acelaşi sens, faptul că identificarea deşeurilor a fost posibilă numai prin efectuarea de excavări şi scanări cu echipament de tip georadar nu conduce la concluzia că îngroparea sau ascunderea acestora s-ar fi realizat ulterior datei de 12.05.2026, ci, dimpotrivă, demonstrează caracterul anterior al operațiunilor prin care deşeurile au fost introduse în sol şi ulterior mascate (costurile acestor procedee probatorii se ridică deja la aproape 20.000 de lei în cauză, alături de alte cheltuieli necesare, fiind solicitate spre decontare)“, au conchis anchetatorii.
Conform legislației în vigoare în România, orice persoană se bucură de prezumția de nevinovăție. „Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă“ (Art. 4, alin. 1 Codul de procedură penală).
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
