Inculpații din dosarul Fabrica de moșteniri, chemați din nou în fața judecătorilor, după eliberarea executorului Deacu! Iată motivul

Inculpații cercetați de DIICOT Constanța în dosarul denumit generic Fabrica de moșteniri revin în atenția judecătorilor de la Curtea de Apel Constanța! Potrivit datelor noastre, zilele următoare, procurorii DIICOT vor solicita Curții de Apel menținerea inculpaților sub imperiul măsurilor preventive dispuse în cauză.

Oricare va fi decizia Curții de Apel Constanța, aceasta va putea fi contestată la Curtea de Apel Constanța.

În prezent, executorul judecătoresc Vasile Deacu și Neagu Marinel se află în stare de arest la domiciliu, ca urmare a deciziei din data de 11 septembrie 2025, a Înaltei Curți de Casație și Justiție a României, care a decis înlocuirea arestului preventiv cu măsura preventivă a arestului la domiciliu.

Mai departe, tot în arest la domiciliu se află Steluța Neagu, Nicoleta Pascale, Mihaela Evelin Verdeș și Camelia Bulgaru.

În arest preventiv se află Viorica Stoian dar și Vlad Virgil.

În continuare, sub control judiciar se află: notarul Joița Botezatu, Florența Lăcrămioara Stoica, George Mavroian, Valerica Moldovencei, Radu Vasilica, Iliescu Mihai și Ștefan Bulgaru.

Amintim că la finele lunii august 2025, Curtea de Apel Constanța a prelungit măsurile preventive pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 07 septembrie 2025 până la data de 06.octombrie 2025, inclusiv.

Inițial, mandatele de arestare preventivă și de arest la domiciliu au fost emise de Curtea de Apel Constanța, la data de 10 iulie 2025.

Cazul care a cutremurat justiția din Constanța

Amintim că acest dosar a cutremurat justiția din Constanța, atât prin numele și calitățile celor vizați de anchetă, cât și prin măsurile preventive dispuse față de aceștia.

Potrivit DIICOT, presupusul lider al grupului principalul autor al planului infracțional ar fi fost Vlad Virgil, „în interesul său coagulându-se acțiunile tuturor celorlalți membri“, după cum explică procurorii în ancheta lor.

Conform magistraților, acest Vlad Virgil ar fi „inițiat și constituit grupul, în anul 2018, aparent împreună cu notarul public Stamule Daniela și executorul judecătoresc Deacu Vasile și tot el s-ar fi ocupat de cooptarea celorlalți membri, necesari pentru a acționa ca persoane interpuse pentru derularea diverselor operațiuni simulate şi asumarea prin semnătură a actelor aferente“.

Tot potrivit DIICOT, din înscrisurile obținute de la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Constanța și de la Camera Notarilor Publici Constanța, coroborate cu procesele-verbale de investigații întocmite de organele de poliție judiciară rezultă că numitul Vlad Virgil era familiarizat încă din anul 2007 cu acest domeniu al actelor juridice autentice, translative de proprietate sau constituive de drepturi de creanță, de-a lungul timpului fiind parte în numeroase astfel de acte.

De altfel, continuă anchetatorii, din interceptările telefonice realizate în perioada investigațiilor din prezenta cauză a rezultat că, cel puțin la nivelul localităţii de domiciliu – comuna Oltina, județul Constanța, erade notorietate abilitatea lui în acest domeniu al identificării soluțiilor pentru rezolvarea diverselor probleme juridice civile şi legăturile sale cu notari şi executori judecătoreşti, fiind considerat de către locuitorii comunei omul potrivit să rezolve orice situație juridică referitoare la circulaţia bunurilor imobile.

Procurorii DIICOT mai arată că Vlad Virgil ar fi avut un magazin în piața din cartierul C.E.T. din municipiul Constanța, aspect ce ar explica legăturile pe care acesta le are în acest cartier şi faptul că majoritatea imobilelor dobândite „în mod fraudulos“, după cum spun anchetatorii, şi care fac obiectul cercetărilor în prezenta cauză, sunt situate în acest cartier.

Mai multe despre cazul lui Vlad Virgil pot fi citite AICI

Conform legislației în vigoare în România, orice persoană se bucură de prezumția de nevinovăție. „Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă“ (Art. 4, alin. 1 Codul de procedură penală).

Comunicatul DIICOT poate fi citit complet AICI

OBSERVAȚII:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Citește și:

Flagrant DNA în județul Tulcea! Mihail Cristinel Militaru, fost cadrul în Ministerul Apărării, află săptămâna viitoare dacă scapă de arest