Inspectoratul Școlar Județean, VICTORIOS în procesul intentat de un fost director al uneia dintre școlile de top din Constanța! Termen CRUCIAL astăzi, la Curtea de Apel
Justiție
Momente decisive astăzi, 23 martie 2026, la Curtea de Apel Constanța, instanța supremă din Dobrogea, acolo unde fostul director al unei școli de top din municipiu a atacat în recurs victoria obținută de Inspectoratul Școlar Județean în procesul pe care îl intentase fostul manager al unității de învățământ!
Emoțiile sunt cu atât mai mari cu cât hotărârea pe care o vor lua judecătorii de la Curtea de Apel Constanța va fi definitivă.
În acest proces, fostul director școlar a solicitat despăgubiri de 100.000 de lei de la Inspectoratul Școlar Județean Constanța, solicitarea fiindu-i însă respinsă în primă instanță, astfel că dosarul a ajuns în recurs la Curtea de Apel.
În speță, este vorba despre acțiunea deschisă de prof. Florentina Țigmeanu, fostul director al Școlii Gimnaziale Nr. 30 Gheorghe Țițeica, din oraș, în contradictoriu cu Inspectoratul Școlar Județean Constanța, pentru anularea unui act administrativ emis de inspectorat.
Școala nr. 30 din Constanța
Așa cum arătam și în edițiile anterioare, conform datelor oficiale consultate de Ziarul Amprenta, în proces, directorul școlii a solicitat despăgubiri de 100.000 de lei, după ce a primit calificativul „Bine“ la evaluarea anuală a activității manageriale în 2023.
Procesul este programat să se desfășoare astăzi, 23 martie 2026, de la ora 10.00, la Secția de Contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel, fiind vorba despre dosarul 6722/118/2023, cauză în care prof. Florentina Țigmeanu este recurent reclamant, iar Inspectoratul Școlar Județean Constanța este intimat pârât.
Minuta hotărârii primei instanțe în procesul cu Inspectoratul Școlar Județean Constanța
Așa cum arătam în edițiile anterioare, dosarul deschis de Florentina Țigmeanu în contradictoriu cu Inspectoratul Școlar Județean Constanța, cu indicativul 6722/118/2023, a fost analizat în primă instanță de judecătorii de la Tribunalul Constanța, Secția de Contencios administrativ și fiscal.
Magistrații de la Tribunal au respins, însă, acțiunea intentată de profesorul constănțean inspectoratului, ca neîntemeiată, decizia fiind luată la data de 5 noiembrie 2025.
Iată minuta Hotărârii 1107/2025 a Tribunalului Constanța:
„Respinge cererea de chemare în judecată, formulată de reclamanta Țigmeanu Florentina în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Școlar Județean Constanța, ca neîntemeiată.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 de zile de la comunicare, care se depune la Tribunalul Constanţa şi se va judeca de către Curtea de Apel Constanţa.
Pronunţată la data de 05.11.2025, în conformitate cu prevederile art. 402 din CPC sub rezerva art. 396 alin. 2 din CPC raportat la art. 401 alin. 2 teza ultimă din CPC.
Document: Hotarâre 1107/2025 05.11.2025“
Ulterior, cazul a ajuns pe rolul Curții de Apel Constanța la data de 29 decembrie 2025, după ce hotărârea primei instanțe a fost atacată în recurs de către Florentina Țigmeanu.
În aceste condiții, dosarul a fost repartizat aleatoriu unui complet de la Secția de Contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Constanța, care a stabilit data primei înfățișări în recurs pentru astăzi, 23 martie 2026.
Așa cum precizam mai sus, potrivit Hotărârii 1107/2025 a Tribunalului Constanța, în acest proces, Florentina Țigmeanu a solicitat, în contradictoriu cu Inspectoratul Școlar Județean Constanța, printre altele, anularea calificativului primit la evaluare, dar și „obligarea pârâtului (nr., Inspectoratul Școlar Județean Constanța) la plata de despăgubiri în suma de 100.000 lei, cu titlu de despăgubiri (80.000 lei, cu titlu de despăgubiri materiale reprezentate de pierderea şansei de a obţine gradaţia de merit şi 20.000 lei reprezentând daune morale aduse onoarei, reputaţiei şi probităţii profesionale) pentru prejudiciul constând în pierderea unei şanse“.
De ce a respins Tribunalul acțiunea
În motivarea Hotărârii 1107/2025 prin care acțiunea a fost respinsă în primă instanță, Tribunalul Constanța a arătat, printre altele, că „prin prisma existenţei concrete a unor astfel de rezultate ale altor evaluări realizate ca urmare a verificării sesizărilor la care am făcut referire mai sus, acestea nefiind desfiinţate sau anulate, constată că este neîntemeiată susţinerea reclamantei privind imposibilitatea luării în seamă la evaluarea reclamantei a Raportului comisiei de verificare a aspectelor sesizate prin adresa Ministerului Educației nr. 15143,19434/08.02.2023“.
Conform judecătorilor de la Tribunal, „în cauză reţine că nu a fost efectuată nicio dovadă în sensul desfiinţării actelor întocmite în urma verificării aspectelor sesizate de cadrele didactice din cadrul unităţii de învăţământ şi de către unul dintre părinţii unui elev din aceeaşi unitate de învăţământ, dovada în acest sens fiind efectuată numai în referire la Decizia nr. (…)/14.03.2023, prin care reclamantei i-a fost aplicată sancţiunea disciplinară constând în suspendarea pe o perioada de 3 ani a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcţii didactice superioare sau pentru obţinerea gradelor didactice, ori a unei funcţii de conducere, de îndrumare şi de control ce a fost anulată prin Hotărârea nr. 10/27.04.2023 emisă de Colegiul Central de Disciplină din cadrul Ministerului Educaţiei, pentru nerespectarea dispoziţiilor art. 93 alin 1 din Legea nr. 1/2011 şi a dispoziţiilor art. 10 alin. 5 din Ordinul nr. 5154/2021“.
Legat de despăgubirile solicitate, instanța a arătat că „din soluţia ce se prefigurează asupra primelor trei capete de cerere, reiese că în cauză nu poate fi vorba despre existenţa unei fapte ilicite sau a vinovăţiei pârâtului (nr., Inspectoratul Școlar Județean Constanța)“.
„De asemenea, apreciază că nici proba unui prejudiciu cert, nu a fost efectuată în cauză având în vedere că reclamanta nu a propus administrarea vreunei probe în vederea dovedirii cuantumului gradaţiei de merit ce putea fi acordată reclamantei“, se mai arată în decizia instanței.
Conform judecătorilor, „nici prejudiciul moral nu a fost dovedit în cauză, având în vedere că deşi pentru dovedirea acestuia a fost administrată proba testimonială, prin aceasta reclamanta a tins însă la dovedirea unor frustrări rezultate din multitudinea de verificări şi controale efectuate de organele pârâtului (nr., Inspectoratul Școlar Județean Constanța)“.
„Or, prin prisma obiectului cererii principale, aceste aspecte nu pot căpăta relevanţa scontată sub aspectul încercării de către reclamantă a unui prejudiciu moral, reclamanta putând justifica existenţa unui prejudiciu moral numai în legătură cu modul de încheiere a actelor a căror anulare a solicitat-o în cauza dedusă judecăţii“, au explicat judecătorii.
„Pe de altă parte, chiar reclamanta recunoaşte prin cererea principală formulată iar acest aspect a fost confirmat în cauză ca urmare a reţinerii situaţiei de fapt din cuprinsul acestor considerente, că toate verificările şi controalele desfăşurate la nivelul unităţii de învăţământ au avut ca temei numai sesizările formulate de cadrele didactice sau alte persoane, în cauză nefiind efectuată dovada privind desfăşurarea vreunui alt fel de control care să nu aibă ca punct de plecare o petiţie sau reclamaţie“, a arătat instanța.
„Pentru aceste considerente constată că şi cererea de obligare a pârâtului (nr., Inspectoratul Școlar Județean Constanța) la plata daunelor materiale şi morale este neîntemeiată, condiţii în care, având în vedere analiza efectuată în privinţa primelor trei capete din cererea reclamantei, va dispune respingerea acesteia în integralitate ca neîntemeiată“, au conchis judecătorii Tribunalului Constanța.
Acum, însă, rămâne de văzut la ce concluzie vor ajunge judecătorii de la Curtea de Apel, în urma recursului declarat de Florentina Țigmeanu.
Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată
Sursa foto 2: scoala30constanta.ro
Sursa foto 3: Facebook.com
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
