INTERCEPTĂRI Coiful de la Coțofenești, furat dintr-un muzeu din Olanda, menționat în dosarul tablourilor sustrase din Italia și găsite în Constanța: s-a inflamat lumea
Justiție
Judecătoria Constanța urmează să stabilească primul termen în dosarul celor zece tablouri, din perioada renascentistă, secolul al XVII – lea, sustrase din Italia și descoperite în Constanța!
În cauză, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța au dispus trimiterea în judecată a patru bărbați suspectați de comiterea faptei, dar și a unei femei, aceasta fiind fosta menajeră a unei bătrâine din Italia, de la care au fost sustrase tablourile.
Oricare va fi decizia Judecătoriei Constanța, aceasta va putea fi contestată la instanța superioară, respectiv la Curtea de Apel Constanța.
„Nu i-a dat și vreuna în cap la babă“
Ca și element de noutate, în cauză au fost efectuate mai multe activități specifice, ocazie cu care procurorii au intrat în posia unei discuții dintre un inculpat și un alt individ în care este menționat celebrul coif de la Coțofenești, furat dintr-un muzeu din Olanda:
- „inculpat: proprietara are 100 de ani, nu putea să se scoale din pat. Ea era în casă, că au intrat ăștia. Dar bine, n-au speriat-o, nu, nimic, n-au intrat la ea în cameră că nu avea nimic. Celelalte camere, pe hol. De acolo le-a luat.
- Interlocutor :Bă. (n.l. – neinteligibil) ….
- Interlocutor: Băi, eu cred că voi ați mai arăt la mulți..
- Inculpat: Da, mă, dacă mi-a luat telefonul. N-am știut că anunța. Eu nu am vorbit cu nimeni, eu am plecat 4 luni afară, n-am mai
- Interlocutor: Dar mă dar ei? X și cu Z?
- Inculpat: N-a arătat nimeni. Dacă eu îți spun. Păi aia, avea să-mi dea bani.
- Interlocutor: Dar filmele le-a arătat și cu pozele.
- Interlocutor:Nu au arătat fizic dar filme și poze.
- Inculpat: Pe babă a luat-o în Italia, că eu așa gândesc. Că baba a luat-o că am văzut numele ei, adresa? Tot, tot, de acolo. Ziua în care am fost acolo. Da, bine, singurul lucru nu erau camere acolo. N-am văzut. Eu am stat în mașină, m-am dus după femeia aia, după badantă, unde a ieșit ea, la piață. N-am intrat în casă.
- Interlocutor: Nu i-a dat și vreuna în cap la babă?
- Inculpat: Nu, nu…
- Interlocutor: Că d-aia s-a inflamat lumea…
- Interlocutor: Nu… știi de ce s-a inflamat, îți spun eu, ei au crezut că au găsit coifurile ălea..
- Interlocutor: Umblau pozele alea prin oraș și tu îmi zici de coifuri..“
Coiful menționat în discuție este celebrul coif de la Coțofenești, furat împreună cu trei brăţări dintr-un muzeu din Olanda.
Coiful de aur de la Coțofenești
Pentru cele patru bunuri culturale mobile furate România a primit aproape 6 milioane de euro cu titlul de despăgubiri.
Revenind la dosarul tablourilor, în cauză, s-a dispus efectuarea unei constatări de către un expert în bunuri cu semnificație artistică, pictură și grafică europeană, iar potrivit experților tablourile au în general o calitate artistică modestă, vernaculară / rurală, pe alocuri cu aspect de artizanat, iar „toate cele 10 tablouri se află într-o stare de conservare în general proastă, cu verniul înnegrit, cu suprafața pânzei ondulată, cu zone cu desprinderi de culoare“.
„Estimez că valoarea financiară globală ar fi de maxim 45 000 de euro“
„În mod categoric, cele zece obiecte nu fac parte din patrimoniul național. Procedura de clasare este, însă, inoperabilă, în mod fundamental, întrucât cele 10 picturi nu provin de pe teritoriul României, ci din Italia. Valoarea financiară / de piață, în estimarea mea, este menționată în fiecare caz în parte. Estimez că valoarea financiară globală ar fi de maxim 45 000 de euro. Precizez că valoarea de piață poate fi diferită în funcție de mulți factori, cum ar fi: țara, zona, momentul, comerciantul care realizează vânzarea, cerere şi ofertă etc, astfel prețul real putând fi variabil. În eventualitatea în care cele 10 bunuri ar fi făcut obiectul unor tranzacții transfrontaliere licite, ar fi fost necesară, pentru fiecare obiect în parte, o expertiză prealabilă care să constate dacă obiectul în cauză este susceptibil de a fi clasat şi obținerea certificatului de export sau licenței de export, conform legislației statului de unde erau exportate“, conform expertizei.
Trimiterea în judecată reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Sursa foto coif: Facebook
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
