Judecătorii au ANULAT victoria șoferului din Constanța care învinsese Statul Român după ce a ieșit pozitiv la substanțe interzise, deși nu consumase! Ce se întâmplă mai departe
Justiție
Răsturnare de situație în dosarul în care un șofer din Constanța a învins în instanță Statul Român după ce a ieșit pozitiv la substanțe interzise, deși nu consumase. Potrivit datelor oficiale, Judecătoria Constanța a hotărât inițial obligarea Statului Român să-i achite șoferului daune morale de 10.000 de lei. Acum, Tribunalul Constanța a anulat decizia judecătoriei, însă șoferul în cauză a contestat hotărârea la instanța superioară.
În motivarea deciziei de anulare a deciziei judecătoriei, Tribunalul Constanța reține, printre altele, că„prima instanţă a concluzionat în mod nefondat că sunt îndeplinite condiţiile angajării răspunderii civile delictuale a Statului Român“.
„Judecătorul fondului nu a stabilit în mod clar care este fapta ilicită săvârşită“
„În primul rând, instanţa de apel constată că judecătorul fondului nu a stabilit în mod clar care este fapta ilicită săvârşită de pârât, în condiţiile în care a reţinut pe de o parte, că dispoziţiile art. 1349 Cod civil sunt aplicabile pentru „eroarea judiciară invocată”, iar pe de altă parte, că fapta ilicită constă în utilizarea de către organele de poliție a unui dispozitiv de testare pentru identificarea substanțelor psihoactive care a generat un rezultat eronat, statuând apoi că Statul Român, prin intermediul autorităţilor sale specializate, are obligaţia fundamentală de a se asigura că echipamentele tehnice utilizate în exercitarea prerogativelor de putere publică funcţionează conform parametrilor optimali“, se mai arată în decizia tribunalului.
„După cum a antamat şi anterior, tribunalul constată că dispoziţiile art. 268 alin. 4 lit. a din Legea nr. 303/2022 nu au fost invocate în susţinerea cererii de chemare în judecată, aspect de altfel firesc, câtă vreme din motivele de fapt ale acţiunii nu se poate deduce că acesta reclamă o eroare judiciară în sensul legii amintite.
Chiar şi în interpretarea contrară, norma legală menţionată stabileşte că există eroare judiciară atunci când s-a dispus în cadrul procesului efectuarea de acte procesuale cu încălcarea evidentă a dispozițiilor legale de drept material și procesual, prin care au fost încălcate grav drepturile, libertățile și interesele legitime ale persoanei, producându-se o vătămare care nu a putut fi remediată printr-o cale de atac ordinară sau extraordinară“.
„Nu se circumscrie noţiunii de eroare judiciară“
Tribunalul Constanța mai arată că „situaţia de fapt reţinută de prima instanţă nu se circumscrie noţiunii de eroare judiciară în sensul art. 268 alin. 4 lit. a din Legea nr. 303/2022, judecătorul fondului neindicând, de altfel, dispozițiile legale de drept material și procesual care ar fi fost (în mod evident) încălcate şi nici în concret, cine le-a încălcat“.
Mai mult, conform tribunalului, prima instanţă a şi remarcat că legislaţia în vigoare permite iniţierea procedurilor penale exclusiv în baza rezultatelor preliminare oferite de aparatul DrugTest.
Prin urmare, spun judecătorii, „întrucât nu se conturează existenţa unei erori judiciare în sensul legii, răspunderea patrimonială a statului pe acest temei este exclusă“.
„Revenind la fapta ilicită pe care reclamantul pretinde că pârâtul a săvârşit-o, aceasta constă în lipsa dotării echipajelor de poliţie cu dispozitive DrugTest calitative, care să nu prezinte disfuncţionalităţi. Tribunalul constată însă că potrivit art. 224 alin. 1 Cod civil, invocate în cauză, dacă prin lege nu se dispune altfel, statul nu răspunde decât în mod subsidiar pentru obligaţiile organelor, autorităţilor şi instituţiilor publice care sunt persoane juridice şi niciuna dintre aceste persoane juridice nu răspunde pentru obligaţiile statului“, conform motivării.
În final, contrar celor hotărâte de prima instanţă, răspunderea civilă delictuală a Statului Român nu poate fi angajată, motiv pentru care apelul Statului Român a fost admis cu consecinţa schimbării în parte a sentinţei apelate şi a respingerii cererii de chemare în judecată ca neîntemeiate.
Conform portalului instanțelor de judecată, decizia Tribunalului Constanța a fost contestată la Curtea de Apel Constanța.
Amintim, conform datelor aflate la dosar, șoferul a fost oprit de un echipaj al Poliției, în timp ce conducea în stațiunea Mamaia.
Șoferul a fost testat cu aparatul Drager, care a indicat că s-ar fi aflat sub influența substanței cu efect psihoactiv.
Șoferul a mai arătat în proces că a leșinat la Spitalul Clinic Județean de Urgență Sfântul Apostol Andrei Constanța, unde fusese dus pentru recoltarea de probe biologice, leșinul fiind cauzat de emoțiile intense trăite, dar și de un sentiment acut de nedreptate.
Ulterior i-a fost adusă la cunoștință calitatea de suspect pe care o avea, fiind urmărit penal de Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța.
Doar că în urma analizelor de laborator, rezultatul a ieșit negativ.
Reclamantul a mai susținut că „eroarea a produs efecte iremediabile în viața sa, trecând prin stări de depresie, de disperare și de confuzie, nu a mai dorit să socializeze cu cei din jur, prietenii având tendința de a-l eticheta ca fiind un drogat, fără niciun viitor sau perspectivă în viață, iar părinții săi și cei din familie au considerat, în mod absolut nejustificat, chiar și dacă pentru puțin timp, că a pornit pe un drum greșit, al consumului de droguri, deși realitatea nu a fost niciodată aceasta“.
Șoferul a mai susținut că „toată această suferință personală ar fi putut fi evitată dacă pârâtul (nr., Statul Român) ar fi dotat echipajele de poliție cu aparate drug-test calitative, care să nu dea rezultate eronate, prin care să fie transformat un om perfect integrat în societate într-un infractor“.
Așa cum arătam și mai sus, dosarul va merge acum spre soluționare Curții de Apel Constanța.
Sursa text: portal instanțe de judecată și rejust.ro
Foto cu rol ilustrativ.
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
