Judecătorii din București pregătesc procesul pe terenurile din Dosarul Retrocedărilor! Primăria Constanța, demersuri în capitală pentru a le lua înapoi
Justiție
Magistrații de la Tribunalul București se pregătesc să judece procesul aflat pe rolul instanței din capitală în care Primăria Constanța încearcă să obțină anularea actelor de proprietate ale actualilor proprietari ai 80 de terenuri din Dosarul Retrocedărilor.
Tribunalul Bucuresti
În speță, este vorba despre sute de mii de metri pătrați, terenuri din Constanța și Mamaia, pentru care judecătorii de la Curtea Supremă au dispus prin sentința definitivă prin care fostul primar Radu Mazăre a fost condamnat definitiv la nouă ani de detenție să fie restabilită situația anterioară emiterii dispozițiilor de retrocedare pe care instanța supremă le-a apreciat ca fiind nelegale.
După ce judecătorii de la Tribunalul București au motivat hotărârea prin care au respins mai multe excepții invocate de proprietarii actuali ai terenurilor din Dosarul Retrocedărilor ce ar fi dus la respingerea acțiunii Primăriei Constanța și închiderea procesului, instanța se pregătește acum de o nouă înfățișare în proces.
Cazul este așteptat să se judece miercuri, 7 octombrie 2026, de la ora 12.00, la Secția a V-a Civilă a Tribunalului București.
Așa cum arătam în edițiile anterioare, una dintre excepțiile ce ar fi avut drept consecință respingerea acțiunii a fost cea privind inadmisibilitatea acțiunii, unul dintre cei care au ridicat această excepție fiind milionarul Virgil Călina, unul dintre proprietarii actuali pe unele dintre terenurile vizate de Primăria Constanța.
Amintim, excepția inadmisibilității acțiunii, alături de alte excepții ridicate în proces au fost respinse de judecătorii Secției a V-a Civile a Tribunalului București, unde se desfășoară procesul.
Detalii despre toate excepțiile respinse, dar și despre cele admise de judecătorii din capitală pot fi accesate aici.
Ce a spus Tribunalul București despre eventuala inadmisibilitate a acțiunii
Pentru a reveni la excepția inadmisibilității acțiunii, judecătorii de la Tribunalul București au precizat, printre altele, că „prin cererea de chemare în judecată, reclamanta (nr., UAT Municipiul Constanța prin Primar) a arătat că pentru o parte din terenuri, din cele 80, ce nu au făcut obiectul transferului dreptului de proprietate, UAT Constanţa şi-a intabulat în cartea funciară dreptul de proprietate (în limita cotelor în care dreptul a fost înscris în cartea funciară în baza dispoziţiilor emise de primar, desfiinţate de ÎCCJ – nr., prin sentința definitivă din Dosarul Retrocedărilor), în timp ce pentru terenurile ce au făcut obiectul contractelor subsecvente, a înţeles să formuleze prezenta acţiune în constatarea nulităţii absolute a contractelor“.
Judecătorii din București au explicat în continuare că „acțiunea în rectificarea cărții funciare poate fi formulată concomitent sau ulterior acțiunii de fond, aceasta din urmă putând îmbrăca forma unei acțiuni în constatarea nulității absolute a unui act juridic“.
Mai departe, magistrații au precizat că „Tribunalul apreciază că, în speță, dispoziția instanței penale de restabilire a situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunilor (nr., din Dosarul Retrocedărilor) nu este suficientă prin ea însăși pentru ca reclamanta să dispună înscrierea eventualului său drept de proprietate în cartea funciară, iar prin prezentul demers judiciar se urmărește tocmai această finalitate, neputându-se, deci, susține că reclamanta nu are un interes în sensul statuat de art. 33 din Codul de procedură civilă“.
„În plus, faptul că reclamanta a învestit instanţa prin cererea adiţională şi cu o acţiune în revendicare nu face inadmisibilă sau lipsită de interes cererea reclamantei prin care solicită constatarea nulității absolute a actelor de partaj prin care pârâta Habitat şi Ambient S.A. (nr., beneficiară a terenurilor din Dosarul Retrocedărilor) a devenit proprietara exclusivă, prin renunţarea coproprietarilor la cotele lor indivize, printre care și pârâtul (…), a terenului în suprafaţă de 28.489,72 m.p., ce face obiectul acţiunii în revendicare“, au spus judecătorii din Capitală.
Conform instanței, „Tribunalul subliniază faptul că, în cadrul unei acţiuni în revendicare în care şi părțile adverse exhibă titluri de proprietate, se impune compararea titlurilor de proprietate, în vederea stabilirii care dintre titluri este cel mai bine caracterizat, astfel că rezultă interesul reclamantei în obținerea unei hotărâri judecătoreşti care să desființeze titlul pârâtului“.
Cu alte cuvinte, judecătorii Secției a V-a Civile a Tribunalului București au explicat că acțiunea civilă intentată de Primăria Constanța pentru recuperarea celor 80 de terenuri din Dosarul Retrocedărilor vine în completarea dispozițiilor Curții Supreme, care a stabilit, prin sentința definitivă, că trebuie restabilită pentru aceste suprafețe situația anterioară emiterii dispozițiilor de retrocedare apreciate de instanță ca fiind nelegale.
Minuta Încheierii prin care au fost respinse excepțiile ce ar fi închis procesul
Amintim, la mijlocul litigiului civil de la Tribunalul București se află circa 80 de terenuri din Constanța vizate de Dosarul Retrocedărilor pentru care instanța supremă a dispus, în aceeași hotărâre prin care fostul primar Radu Mazăre a fost condamnat la nouă ani de detenție, să fie întreprinse toate măsurile pentru revenirea acestora, a terenurilor, în proprietatea municipiului Constanța sau a Statului Român, după caz.
Cazul cu indicativul 25579/3/2020* a fost reînregistrat pe data de 4 septembrie 2025 pe rolul Tribunalului București, la mijlocul litigiului fiind cererea Primăriei Constanța de anulare a zeci de contracte de vânzare-cumpărare sau acte subsecvente pentru suprafețe ce totalizează zeci de mii de metri pătrați, vizate de Dosarul Retrocedărilor.
După respingerea excepțiilor sau după unirea acestora cu fondul, procesul este așteptat să continue va continua la începutul lunii octombrie 2026, următorul termen fiind stabilit la data de 7 octombrie 2026, de la ora 12.00.
Iată minuta Încheierii prin care excepțiile invocate au fost soluționate sau unite cu fondul cauzei:
„Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de către pârâta Borcea Mihaela Mariana, ca neîntemeiată.
Dispune unirea cu fondul a excepţiei lipsei calităţii procesuale active a reclamantei şi a excepției lipsei de interes, invocate de către pârâții Săvulescu Emil Dragoş, Săvulescu Geta și Habitat și Ambient S.A.
Respinge excepţia inadmisibilităţii și excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocate de către pârâtul Giurgiucanu Georgică, ca neîntemeiate.
Dispune unirea cu fondul a excepției lipsei de interes invocate de către pârâtul Giurgiucanu Georgică.
Dispune unirea cu fondul a excepţiei lipsei calităţii procesuale active, excepţiei lipsei de interes și a excepției lipsei calității procesuale pasive, invocate de către pârâtul Borcea Cristian.
Respinge excepția inadmisibilităţii petitului din cererea de chemare în judecată prin care s-a solicitat rectificarea înscrierilor în cartea funciară, invocată de către pârâtul Borcea Cristian, ca neîntemeiată.
Admite excepţia inadmisibilităţii capătului de cerere prin care se solicită înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară, invocată de către pârâtul Borcea Cristian.
Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, excepția lipsei de interes și excepția inadmisibilităţii acțiunii, invocate de către pârâtul Călina Virgil, ca neîntemeiate.
Respinge excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de către pârâta Habitat și Ambient SA, ca neîntemeiată.
Stabileşte termen pentru continuarea judecăţii la data de 07.10.2026, ora 12:00, în ședință publică, sala 101, pentru când se vor cita părţile.
Cu drept de a formula cale de atac odată cu fondul.
Pronunţată astăzi, 29.06.2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Document: Încheiere de şedinţă 29.06.2026“
În speță, este vorba despre procesul deschis de Primăria Constanța încă din anul 2020, după pronunțarea de către Curtea Supremă a sentinței definitive din Dosarul Retrocedărilor, pentru recuperarea celor 80 de terenuri vizate de proces, pentru care Înalta Curte a decis restabilirea situației anterioare emiterii dispozițiilor de primar semnate de Radu Mazăre prin care terenurile fuseseră retrocedate.
Cazul s-a întors la Tribunalul București după ce Curtea de Apel București a casat hotărârea primei instanțe, prin care Primăria Constanța recupera aproape toate cele peste 80 de terenuri din Dosarul Retrocedărilor.
Astfel, Curtea de Apel București a dispus rejudecarea cazului pentru ca în proces să fie introdusă și Banca Națională a României, care făcuse cerere de intervenție în cauză.
Cererea BNR fusese respinsă inițial de Tribunalul București printr-o încheiere de ședință care a putut fi atacată doar odată cu fondul cauzei, adică doar după ce se terminase procesul la prima instanță.
Zeci de suprafețe din Constanța afectate de deciziile instanțelor bucureștene
Așa cum arătam în edițiile anterioare, în luna mai 2025, Curtea de Apel București a hotărât trimiterea înapoi spre rejudecare, la Tribunalul București, a dosarului în care, în primă instanță, Primăria Constanța recâștigase dreptul de proprietate pe zeci de terenuri din Dosarul Retrocedărilor.
Hotărârea Curții de Apel a pus astfel în stand by întreaga piață imobiliară din Constanța, zeci de suprafețețe, deținute inclusiv de cumpărători de bună credință fiind afectate de deciziile instanței bucureștene.
În proces, judecătorii de la Tribunalul București constataseră, în primă instanță, nulitatea absolută parțială pentru mai multe contracte de partaj, certificat de moștenitor ori contracte de vânzare ce vizau zeci de mii de metri pătrați de terenuri din Dosarul Retrocedărilor.
Totodată, instanța dipusese radierea drepturilor de proprietate ce erau înscrise în cărțile funciare ale suprafețelor vizate.
Totuși, aceste aspecte sunt acum reanalizate de magistrații de la Tribunalul București, care vor lua o nouă hotărâre după rejudecarea cazului.
Mai trebuie precizat că, așa cum precizam mai sus,oricare va fi decizia pe care o vor lua judecătorii de la Tribunalul București la finalul procesului, aceasta va putea fi din nou atacată la Curtea de Apel București.
Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată
Sursa foto: Facebook.com
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
