MOTIVARE Iată de ce a fost ACHITAT Cristian Cîrjaliu, primarul din Agigea: faptele imputate de DNA Constanța NU există! Cine va lua decizia finală
Justiție
Motivare după achitare! Cristian Cîrjaliu, primarul comunei Agigea, trimis în judecată de DNA Constanța, a fost achitat de completul de judecată prezidat de Mihaela Voichița Nițeanu, fost judecător în cadrul Secției penale din Tribunalul Constanța. În cauză, Cristian Cîrjaliu este suspectat de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, iar Ancuța Calust, la data presupusei fapte secretar al comunei Agigea, a fost acuzată, tot în acest dosar, de complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată.
În dosar, SC Sarda Fish SRL, prin reprezentant Datcu Liliana Camelia, are calitatea de parte civilă.
Ce acuzații face DNA
În rechizitoriul întocmit, DNA arată că „inculpatul Cîrjaliu Cristian Maricel, în calitatea menționată mai sus, cu încălcarea prevederilor legale, a inițiat și a pus în executare, în perioada 2012 – 2013, două hotărâri de consiliu local ce au avut ca urmare exproprierea, din patrimoniul unei societăți comerciale, a unui teren în suprafața de 8.940 m.p., inventarierea și intabularea sa în domeniul privat al comunei Agigea“.
„Ulterior, terenul respectiv a fost dezmembrat în șapte loturi distincte, parte dintre acestea ajungând în proprietatea unei firme deținută de rude și apropiați ai primarului Cîrjaliu Cristian Maricel. În demersul său infracțional, edilul a fost ajutat de inculpata Calust Ancuța care, în calitate de secretar al comunei Agigea, a avizat pentru legalitate proiectele celor două hotărâri și le-a contrasemnat ulterior“, potrivit DNA.
Procurorii mai spun că „prin aceste acțiuni, dar și prin altele de tipul: aplicarea unor amenzi (anulate ulterior de instanță), obturarea căilor de acces, anularea autorizației de funcționare, etc., edilul a urmărit vătămarea dreptului de proprietate al societății care a deținut terenul inițial, dar și obținerea unor foloase necuvenite, inițial pentru Primăria Agigea, iar ulterior pentru societatea controlată de persoanele menționate mai sus“.
În final, conform DNA, „în cursul urmăririi penale societatea păgubită ca urmare a acțiunilor descrise mai sus a comunicat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 3.573.650 euro și 1.548.988 lei“.
Achitare – fapta imputată de DNA nu există
Prin decizia nr. 336/2026, din data de 21.05.2026, Mihaela Voichița Nițeanu, fost judecător în cadrul Secției penale din Tribunalul Constanța, care activează în prezent în Secția contencios administrativ şi fiscal din Tribunalul Constanța, magistrat investit cu soluționarea cauzei, a decis achitarea atât a lui Cristian Cîrjaliu, primarul comunei Agigea, cât și a Ancuței Calust, pe motiv că fapta imputată de DNA nu există.
Din motivarea deciziei de achitare
Instanța reține, printre altele, că din declaraţiile unui martor a rezultat, „ca fiind de interes pentru cauză, că există o relaţie de duşmănie, animozitate între familia sa şi Cârjaliu care ar fi procedat în nenumărate rânduri la sancţionarea sa fără să aibă vreun temei“.
„Instanţa reţine că această relaţie tensionată există, nefiind negată de niciuna dintre părţi, însă eventualele sancţiuni aplicate nelegal nu fac obiectul acestui dosar. Din considerentele expuse anterior, instanţa are mari dubii cu privire la calitatea de persoană vătămată a SC (…) SRL, în calitate de proprietar al imobilului. În ceea ce priveşte aşa numita expropiere de fapt, instanţa reţine că exproprierea implică deţinerea dreptului de proprietate asupra unui bun imobil cu privire la care există necesitatea efectuării unor lucrări de utilitate publică. În absenţa dreptului de proprietate nu poate fi concepută noţiunea de expropriere“, potrivit motivării.
Tribunalul Constanța mai reține că, din anul 2003, persoana vătămată a „achitat taxe şi impozite pe imobilul în discuţie şi l-a folosit până în anul 2013, când imobilul a fost lotizat şi, în parte, înstrăinat“.
„În ceea ce priveşte susţinerea unei posesii de bună-credinţă ce determina aplicarea prezumţiei de proprietate, instanţa reţine că, în ceea ce priveşte bunurile imobile, această prezumţie a de proprietate a posesorului funcţionează doar dacă acestea nu sunt înscrise în cartea funciară. Art 919 alin. (3) Cod Civil prevede că până la proba contrară, posesorul este considerat proprietar, cu excepţia imobilelor înscrise în cartea funciară. Or, cel mai târziu din anul 2010, când a fost emisă HCL nr. 57, în baza căreia a fost intabulat dreptul de proprietate al Comunei Agigea (prin decizia civilă nr. (…) a Tribunalului Constanţa, pronunţată la data de 18.09.2012), persoana vătămată ar fi trebuit să cunoască atât existenţa unei tulburări a posesiei, cât şi contestarea dreptului de proprietate“, potrivit motivării.
„Intabularea dreptului de proprietate asupra terenului în favoarea Comunei Agigea a fost întemeiată pe HCL nr. 57/2010“
În continuare, tribunalul reține că intabularea „dreptului de proprietate asupra terenului în favoarea Comunei Agigea a fost întemeiată pe HCL nr. 57/2010, aşa cum arată deciziile menţionate anterior, nu pe HCL-urile imputate inculpaţilor“.
„Instanţa reţine că îndeplinirea actului de către primar era obligatorie, atribuţia sa expres prevăzută de lege fiind punerea în executare a hotărârilor Consiliului Local, respectiv HCL nr. 57/2010, HCL nr. 42/2009 şi cele ulterioare, imputate inculpatului. Cum în cauză nu s-a demonstrat că actele au fost îndeplinite în mod defectuos, instanţa reţine că nu este îndeplinită prima condiţie prev. de art. 297 Cod Penal. În ceea ce priveşte paguba sau vătămarea produsă drepturilor ori intereselor legitime ale unei persoane, instanţa reţine că în cauză nu poate fi vorba despre o vătămare a dreptului de proprietate al SC (…) SRL, câtă vreme acesta nu a fost demonstrat şi recunoscut fără putinţă de tăgadă“.
„Nu se poate constata existenţa unui scop câtă vreme instanţa a apreciat că fapta imputată inculpatului şi inculpatei nu există“
„În ceea ce priveşte susţinerea din rechizitoriu în sensul că inculpatul ar fi comis infracţiunea de abuz în serviciu cu scopul de a favoriza anumiţi membri ai familiei, care au ajuns în posesia-proprietatea unor loturi de teren din respectivul teren, instanţa reţine că nu se poate constata existenţa unui scop câtă vreme instanţa a apreciat că fapta imputată inculpatului şi inculpatei nu există, actele întocmite şi avizate pentru legalitate fiind, în opinia instanţei, conforme cu atribuţiile legale ale celor doi inculpaţi. Instanţa apreciază că în cauză nu s-a demonstrat o conduită defectuoasă a primarului, în îndeplinirea atribuţiilor sale, şi, pe cale de consecinţă, se impune, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) Cod Procedură Penală, achitarea inculpatului, având în vedere că fapta nu există. Aceeaşi urmează a fi soluţia şi pentru inculpata, raportat la încadrarea juridică, de complicitate la abuz în serviciu, inculpata procedând la avizarea actelor întocmite, conform legii şi conform atribuţiilor de serviciu“, conform motivării.
Respinge acţiunea civilă exercitată de SC Sarda Fish SRL
Având în vedere soluţia în ceea ce priveşte latura penală şi considerentele arătate, instanţa, în baza art 397 Cod Procedură Penală, va constata neîndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale, respectiv să fi fost comisă, cu intenţie, o faptă ilicită, cauzatoare de prejudicii, şi să existe o legătură de cauzalitate, şi prin urmare, o va respinge.
Decizia tribunalului a fost contestată la instanța superioară, respectiv la Curtea de Apel Constanța, atât de către procurorii DNA, cât și de SC Sarda Fish SRL, prin reprezentant Datcu Liliana Camelia.
Trimiterea în judecată reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Sursa text: portal instanțe de judecată și rejust.ro
Sursa foto: Facebook
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
