Notara Joița Botezatu, din Constanța, cere din nou să scape de interdicția de a-și exercita profesia! Iată cum și cine va lua decizia finală

O mică parte din dosarul intitulat generic „Fabrica de moșteniri”, cauză instrumentată de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) Serviciul Teritorial Constanța, se va afla zilele viitoare în atenția magistraților de la Înalta Curtea de Casație și Justiție a României.

În concret, unul dintre inculpații din dosar, respectiv notarul public Joița Botezatu, din Constanța, vrea, potrivit datelor noastre, să scape de interdicția de a-și exercita profesia!

Amintim, prin decizia din 02 aprilie 2026, Curtea de Apel Constanța a constatat, în dosarul cu numărul unic 639/36/2025/a9, legalitatea şi temeinicia măsurii controlului judiciar a inculpaților: „Bulgaru Camelia, Deacu Vasile, Neagu Marinel, Neagu Steluța, Stoian Viorica, Verdeș Mihaela Evelin, Ioniță Ilie Iulian, Stamule Daniela, Vlad George și Vlad Marcela, Botezatu Joița, Mavroian George, Stoica Florența Lăcrămioara, Moldovencei Valerica, Iliescu Mihai, Bulgaru Ștefan și Iordache Paula-Marinela, măsură pe care o menţine, urmând a fi verificată până la data de 31.05.2026“.

Totodată, Curtea de Apel a respins, ca nefondată, cererea Joiței Botezatu, privind încetarea obligației de a nu exercita profesia de notar, impusă acesteia prin încheierea nr.6/09.07.2025.

Conform portalului instanțelor de judecată, decizia Curții de Apel Constanța a fost contestată de Joița Botezatu la Înalta Curte de Casație și Justiție a României.

Dosarul 639/36/2025/a9 a ajuns ieri, 14 aprilie 2026 la Înalta Curte ca urmare a contestației Joiței Botezatu.

Cauza se află în procedură de cameră preliminară.

Primul termen de judecată urmează a fi alocat ulterior.

Oricare va fi decizia Înaltei Curți, aceasta va fi definitivă.

Joița Botezatu a mai solicitat încetarea obligației de a nu exercita profesia de notar, însă cererea ei a fost respinsă de judecători.

Dosarul Fabrica de moșteniri se află la Curtea de Apel Constanța.

Conform rechizitoriului DIICOT, Joița Botezatu este suspectată de constituirea unui grup infracțional organizat, de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, faptă prevăzută și pedepsită de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal (în legătură cu imobilul defunctului A.C.), de abuz în serviciu, de instigare la uzurparea funcției, de fals intelectual, abuz în serviciu, abuz în serviciu (în legătură cu imobilul numitului D.D.) și fals intelectual (în legătură cu imobilul numitului D.D.).

În dosar, DIICOT Constanța a trimis în judecată 26 de inculpați (dintre care 11 aflați sub măsura arestului la domiciliu, iar unul în stare de arest preventiv).

Cei 26 de inculpați sunt acuzați de DIICOT de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane, abuz în serviciu, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, mărturie mincinoasă și spălare a banilor.

Printre cei trimiși în judecată se află Vlad Virgil, presupusul lider al grupului, după cum susțin procurorii DIICOT, primarul localității Oltina, Ștefania Cealera, Vasile Deacu, executor judecătoresc, dar și notarii Daniela Stamule și Joița Botezatu.

Zilele trecute, judecătorii din Constanța au constatat legalitatea şi temeinicia măsurii arestării la domiciliu a lui Vlad Virgil. Instanța a menţinut măsura arestului la domiciliu a lui Vlad Virgil, măsură ce urmează a fi verificată până la data de 05.05.2026.

În prezent, cauza se află în faza Camerei preliminare, procedură la finele căreia judecătorii ar putea valida ancheta procurorilor și ar putea dispune începerea procesului, însă ar putea, totodată, să retrimită dosarul înapoi la procurori pentru completarea sau chiar refacerea urmării penale.

Noul termen în faza Camerei preliminare a fost fixat pentru data de 27 aprilie 2026.

Trimiterea în judecată reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Sursa foto: freepik.com

OBSERVAȚII:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de

exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Citește și:

RECHIZITORIU pentru Fabrica de moșteniri! Surpriză de la percheziția din Oltina! Cum s-a ales Vlad Virgil cu acuzația de deţinere de droguri și cine a recunoscut în fața procurorilor