Prăvălia celebrului negustor Lascaridis, din inima Constanței Vechi, compensată cu 60.000 de euro, după ce nu a mai putut fi restituită în natură! Nemulțumirile moștenitorilor
Justiție
Prăvălia celebrului negustor Lascaridis, simbol al Constanței Vechi într-o vreme în care orașul de la malul mării era în plină expansiune, este acum în centrul unui proces la instanțele din Constanța, după ce suma stabilită pentru compensarea imobilului, ce se ridică la circa 60.000 de euro, a fost atacată în instanță de moștenitorii negustorului.
Mai exact, nemulțumirile moștenitorilor pleacă de la faptul că, în decizia de compensare cu 309.358 puncte (echivalentul sumei de puțin peste 60.000 de euro, la cursul actual), Comisia Națională de Compensare a Imobilelor nu ar fi luat în calcul întreaga suprafață de teren a imobilului, ci doar o parte din acesta, pentru restul terenului existând pe rol un dosar separat de compensare.
Spus pe scurt, moștenitorii arată că ar fi fost normal ca cele două dosare care vizează prăvălia negustorului Lascaridis, dar și terenul aferent construcției, bunuri ce nu mai pot fi restituite în natură proprietarilor de drept, după confiscarea din timpul regimului comunist, să fie soluționate împreună, printr-o singură decizie de compensare care să cuprindă întregul imobil.
Totuși, în primă instanță, judecătorii de la Tribunalul Constanța au respins această cerere, argumentând că atribuțiile Comisiei Naționale de Compensare a Imobilelor prevând faptul că entitatea poate doar stabili decizii de compensare în urma proprunerilor ce i se înaintează de către instituțiile abilitate.
Discuțiile privind despăgubirile acordate pentru prăvălia negustorului Lascaridis, situate bulevardul Tomis, în inima orașului vechi aflat în plină expansiune la început de secol trecut, se poartă în dosarul cu indicativul 1661/118/2024, cauză ce urmează să fie analizată astăzi, 28 ianuarie 2026, de judecătorii de la Curtea de Apel.
Ca o paranteză, este de menționat aici că judecătorii din Constanța au fost chemați, într-un dosar separat, să analizeze cererea moștenitorilor de a obliga CNCI la soluționarea celui de-al doilea dosar administrativ ce vizează terenul prăvăliei, detalii despre acest proces separat putând fi consultate aici.
Pentru a reveni însă la dosarul care vizează despăgubirile de circa 60.000 de euro stabilite de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, trebuie precizat că dosarul a ajuns pe rolul Curții de Apel Constanța în urma apelului declarat de moștenitorii negustorului Lascaridis împotriva hotărârii nefavorabile pronunțate în primă instanță de judecătorii de la Tribunal.
Minuta hotărârii primei instanțe cu privire la despăgubirile pentru prăvălia negustorului Lascaridis
În primă instanță, judecătorii Secției I Civile a Tribunalului Constanța au apreciat că acțiunea deschisă de moștenitorii negustorului Lascaridis este nefondată și au respins-o ca atare.
Iată minuta Hotărârii 2090/2025 a Tribunalului Constanța:
„Respinge acţiunea, ca nefondată.
Cu drept de apel, ce se va depune la Tribunalul Constanţa, în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei astăzi, 24.06.2025.
Document: Hotarâre 2090/2025 24.06.2025“
Ce au spus judecătorii primei instanțe
Așa cum precizam mai sus, în acest proces, moștenitorii negustorului Lascaridis au solicitat„Deciziei de Compensare nr.59911/28.12.2023 emisă de pârâtă (nr., CNCI) pentru imobilul teren situat în Constanța, B-dul Tomis nr.96 în suprafață de 183 mp“, adică decizia prin care s-au acordat cei circa 60.000 de euro despăgubiri pentru prăvălie și o parte din teren.
De asemenea, moștenitorii au mai solicitat „obligarea pârâtei (nr., CNCI) la emiterea unei decizii de compensare prin puncte pentru imobilul situat în Constanța, B-dul Tomis nr. 96, reprezentat de teren în suprafață de 601 mp și construcție P+1E, cu parter cu prăvălie și intrare scară, etaj cu 4 camere șl dependințe şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată“.
Cu alte cuvinte, așa cum precizam mai sus, moștenitorii au cerut ca decizia de compensare să fie emisă pentru întreg terenul aferent prăvăliei, teren ce are o suprafață totală de peste 600 mp, față de cei 183 mp de teren pentru care s-a emis decizia de compensare.
În motivarea hotărârii de respingere a acțiunii, judecătorii de la Tribunal au arătat printre altele că „reclamanta a contestat în prezenta cauza Decizia de compensare nr.59911/ 28.12.2023 emisă de pârâtă în dosarul nr. 52291/CC (…), apreciind că pârâta trebuia să emită o decizie de compensare având în vedere componența imobilului: teren în suprafata de 601 mp și construcție P+1E, parter cu prăvălie și intrare în scară, etaj cu 4 camere si dependinţe“.
Judecătorii au spus că trebuie să se țină cont de „atribuțiile Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor prevăzute la art. 17 alin. 1 lit. a din Legea nr.165/2013, potrivit cărora validează/invalidează în tot sau în parte deciziile emise de entităţile învestite de lege care conţin propunerea de acordare de măsuri compensatorii“.
De asemena, instanța a precizat că „Decizia nr. ##/14.08.2012 a Consiliului de Administrație (însoțită de documentația administrativă), vizează propunea de acordare de despăgubiri pentru imobilul notificat din Constanta, B-dul Tomis nr. 96, în suprafață de 183 mp- art. 2 din decizie (…)“ și a arătat astfel că „apreciind că, date fiind atribuțiile Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor poate doar valida total sau parţial propunerea de acordare de despăgubiri, neputand depăşi limitele investirii, astfel cum pretinde reclamanta, cum alte motive în susținerea solicitării de anulare nu au fost invocate de reclamantă, se va respinge acțiunea, ca nefondată“.
Acum, însă, rămâne de văzut la ce concluzie vor ajunge judecătorii de la Curtea de Apel Constanța cu privire la acest caz.
Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată, Biblioteca Județeană Ioan N. Roman Constanța
Sursa foto 1: Primăria Constanța
Sursa foto 2 (ilustrativ): Biblioteca Județeană Ioan N. Roman Constanța
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
