Proces la București pe un teren din Faleză Nord! CCR, chemată să decidă dacă e constituțional ca faleza să aparțină Statului Român
Justiție
Proces cu miză importantă la București, litigiul vizând un teren din cartierul constănțean Faleză Nord, suprafață al cărei proprietar actual a fost dat în judecată de Apele Române, care revendică terenul drept faleza litoralului românesc!
Cazul se află în rejudecare, după ce instanța supremă a admis recursul declarat de Apele Române împotriva deciziei Curții de Apel București și a trimis dosarul înapoi judecătorilor din capitală.
Acum, în cauză a fost sesizată și Curtea Constituțională a României, pentru a stabili dacă este constituțional ca faleza să aparțină Statului Român.
Până la răspunsul Curții Constituționale, dar și pentru efectuarea expertizei încuviințate în cauză de completul în judecată, următoarea înfățișare în procesul pentru terenul din Faleză Nord se va desfășura în luna februarie 2026.
Excepția de neconstituționalitate
În speță, este vorba despre un teren de 500 mp, situat în cartierul Faleză Nord, pe strada Pescarilor, revendicat de Apele Române în dosarul 13140/212/2020*.
În cauză, judecătorii bucureșteni au admis cererea de sesizare a Curții Constituționale, cu excepția de neconstituționalitate, după cum urmează:
„Admite cererea şi dispune sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.3 alin.1 şi pct.32 din anexa nr.1 din Legea nr.107/1996 precum şi a dispozitiilor art.6 alin.2 lit.d şi e şi art.7 din OUG nr.202/2002, astfel cum a fost aprobată prin Legea nr.280/2003 față de dispozițiile art.1 alin.3 şi 5, art.21 alin.3, art.31, art.53 alin.2, art.44 alin.1 și 2 teza 1 şi 2 teza 1, art.115 alin.6 din Constituție prin raportare la art.1 din Protocolul Aditional nr.1 la CEDO şi art.136 din Constituție.
Definitivă.
Pronuntată prin punerea solutiei la dispozitia părtilor prin intermediul grefei instantei, azi 14.11.2025.
Pentru administrarea probei cu expertiză, amână cauza la 06.02.2026 ora 11.00.
Document: Încheiere de şedinţă 14.11.2025“
Astfel, Articolul 3 alineatul 1, dar și punctul 32 din Anexa 1 din Legea apelor fac referire la faptul că faleza și plaja mării aparțin domeniului public al statului, faleza mării fiind definită în textul de lege drept „mal abrupt rezultat ca urmare a acțiunii erozive a mării“.
În continuare, Articolul 6 din OUG 202/2002 privind gospodărirea zonei costiere, cu privire la care a fost sesizată Curtea Constituțională, face referire la faptul că falezele care sunt în contact cu marea sau cu proprietatea publică a statului până la 10 m în spatele crestei falezei, dar și uscatul „care din orice cauză a pierdut calitatea sa de plajă sau faleză“ aparțin domeniului public al statului.
Totodată, Articolul 7 din același text de lege face referire la faptul că pe domeniul public al statului din zona costieră se recunoaște numai dreptul de exploatare sau de utilizare, neexistând vreun drept privat care să se poată opună proprietății publice din zona costieră, iar Guvernul, prin autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și gospodărirea apelor fiind abilitat să verifice statutul legal al proprietății în zona costieră și să acționeze pentru respectarea dreptului proprietății publice.
De asemenea, se mai face referire la textul legal ce prevede faptul că orice hotărâre sau decizie a autorităților publice locale ce încalcă mențiunile respective este nulă de drept.
Excepția de neconstituționalitate invocată în procesul pentru terenul din Faleză Nord opune aceste texte legale drepturilor constituționale vizând proprietatea privată într-un stat democratic, garantat prin legea fundamentală a statului, dar și faptului că, potrivit Constituției, drepturile garantate prin aceasta nu pot fi constrâns prin ordonanțe de urgență, fiind invocate, în cauză, și prevederi ale Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO).
Acum, însă, rămâne de văzut ce vor decide judecătorii Curții Constituționale a României cu privire la excepția de neconstituționalitate cu care au fost sesizați legat de faleza litoralului.
Proces pierdut la Constanța, câștigat la București, după strămutare
Amintim, în acest dosar, în primă instanță, Tribunalul Constanța a admis acțiunea în revendicare formulată de ANAR-ABADL cu privire la terenul de 500 mp din Faleză Nord, de pe strada Pescarilor.
Judecătorii constănțeni hotărâseră să admită în parte acțiunea și au obligat pârâtul (adică pe proprietarul actual) „să lase în deplină proprietate și liniștită posesie, în domeniul public al Statului Român și în administrarea reclamantei (nr., ANAR-ABADL), imobilul teren-faleză, în suprafață de 500 mp liber de construcții“.
Tribunalul a decis și rectificarea cărții funcțiare nr. 203185 a UAT Constanța, în sensul radierii mențiunilor despre dreptul de proprietate înscris în favoarea proprietarului dat în judecată de Apele Române.
Procesul pentru teren a ajuns la București după ce a fost strămutat de la Constanța, Apele Române câștigând suprafața din Faleză Nord revendicată, în primă instanță, la fond, la Tribunalul Constanța.
După ce s-a admis cererea de strămutare, în apel, dosarul a fost trimis de la Curtea de Apel Constanța la Curtea de Apel București.
Astfel, judecătorii bucureșteni admiseseră apelul declarat de către proprietarul actual al terenului și hotărâseră că, de fapt, Apele Române nu ar fi avut calitatea procesuală cerută de lege pentru a deschide procesul pentru revendicarea terenului din Faleză Nord.
Ulterior, însă, Înalta Curte de Casație și Justiție a României a admis recursul declarat de ANAR-ABADL și a stabilit că se impune rejudecarea procesului.
În întreg acest context, rămâne de văzut care va fi decizia Curții de Apel București după rejudecarea apelului.
De asemenea, mai trebuie precizat că decizia pe care o vor lua judecătorii Curții de Apel București în rejudecare cu privire la terenul din Faleză Nord va fi din nou supusă recursului, care va fi analizat de Curtea Supremă de Justiție a României.
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
