Procurorii DNA cer anularea unei decizii a Tribunalului Constanța! Legături cu mega ancheta din Port

Justiție
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) Constanța, nemulțumiți de o decizie luată de Tribunalul Constanța într-un dosar penal desprins din mega anchetă Portul, cauză în care sunt cercetate aproximativ 40 de persoane, printre acestea aflându-se șefi din cadrul Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța, angajați, oameni de afaceri, dar și companiile acestora.
În concret, procurorii Direcției Naționale Anticorupție cer anularea deciziei Tribunalului Constanța prin intermediul căreia instanța a decis revocarea măsurii preventive a controlului judiciar dispusă faţă de cetățeanul de naționalitate turcă Aktimur Munur Muberra, trimis în judecată pentru dare de mită, cauza fiind disjunsă așa cum spuneam anterior din mega anchetă Portul.
Solutia pe scurt: În baza art. 348 C.proc.pen. rap. la art. 207 alin. (5) şi art. 242 alin. (1) C. proc. pen., revocă măsura preventivă a controlului judiciar, dispusă faţă de inculpatul AKTIMUR MUNUR MUBERRA, Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la comunicare. Pronunţată la data de 29.01.2026, prin punerea soluţiei la dispoziţie prin mijlocirea grefei, conform art. 405 din Codul de procedură penală.

Contestația formulată de procurorii DNA Constanța a fost trimisă spre soluționare instanței superioare, respectiv Curții de Apel Constanța, care va lua o decizie definitivă, conform portalului instanțelor de judecată, la data de 3 februarie 2026.

Oricare va fi decizia instanței de apel, aceasta va fi definitivă.
Pe scurt, conform actului de sesizare a Tribunalului Constanța, procurorii susțin că „în perioada noiembrie 2024 – februarie 2025, A.M.M., (…) urmărind concesionarea unui teren aflat în administrarea C.N.A.P.M. Constanța, a promis, prin intermediul lui (…), funcționar public în cadrul C.N.A.P.M. Constanța, funcționarilor publici din cadrul C.N.A.P.M. Constanța suma de 50.000 euro, pentru ca aceștia să demareze procedurile necesare în legătură cu concesionarea unui teren aflat în administrarea C.N.A.P.M. Constanța“.
Rechizitorul DNA poate fi citit AICI
Dosarul se află pe rolul Tribunalului Constanța, în faza Camerei preliminare (cu termen pentru data de 25 martie 2026), procedură la finele căreia judecătorii ar putea valida ancheta procurorilor și ar putea dispune începerea procesului, însă ar putea, totodată, să retrimită dosarul înapoi la procurori pentru completarea sau chiar refacerea urmării penale.

„Teren cu ieșire la apă“
Amintim, la momentul mediatizării dosarului cunoscut generic drept Dosarul Portul, s-a precizat, conform DNA, că „începând cu data de 15.11.2024 – prezent, în virtutea unei relații vechi, de aproximativ 30 ani, Aktimur Munur Muberra, cetățean de naționalitate turcă, a inițiat și a purtat discuții cu Cristea Cătălin-Viorel cu privire la concesionarea unui teren cu ieșire la apă, aflat în administrarea C.N.A.P.M., pentru desfășurarea de activități comerciale“. „Cu toate că solicitarea privea un teren în suprafață aproximativă de 5000-6000 metri pătrați, în vederea obținerii sale, Cristea Cătălin-Viorel, Vișan George-Cătălin și Chirilă Florin-Laurențiu au identificat, inițial, o parcelă în suprafață de aproximativ 17.000 metri pătrați, și, ulterior, a unei suprafețe de 15.000 metri pătrați, cu care Aktimur Munur Muberra a fost de acord. În schimbul soluționării favorabile a solicitării sale, Aktimur Munur Muberra a promis prin intermediul lui Cristea Cătălin-Viorel suma totală de 50.000 euro cu titlu de mită, din care suma de cel puțin 20.000 euro drept avans, ce urma a fi remisă investigatorului cu identitate atribuită Dima Alexandru-Cristian“, conform DNA.
Oricare va fi decizia Tribunalului Constanța, aceasta va putea fi contestată la Curtea de Apel Constanța.
Trimiterea în judecată reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:





