SCENARIU Parchetele din Medgidia, Mangalia și Hârșova ar putea fi coordonate de șeful Parchetului Judecătoriei Constanța! Ce spune Ministerul Justiției
Justiție
Se anunță schimbări importante în justiția din România! Ministerul Justiției, în cooperare cu Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii și cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, anunță elaborarea Proiectului de lege privind reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii, care a fost înaintat spre avizare interinstituțională.
Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța
În concret, potrivit datelor oficiale consultate de Ziarul Amprenta, proiectul de lege propune reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii, altele decât cele din municipiul București, urmând ca acestea să fie organizate sub forma unui parchet unic, la nivelul fiecărui județ, cu sediul principal în localitatea reședinţă de județ și cu sedii secundare permanente în restul localităților în care funcționează judecătoriile din judeţul respectiv.
Astfel reorganizate, parchetele respective ar funcționa pe lângă toate judecătoriile din cadrul respectivului judeţ.
La nivelul județului Constanța, conform Ministerului Justiției, în cazul în care reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii va fi adoptată, vor exista următoarele unități de parchet:
- Constanţa – sediul principal în municipiul Constanţa (parchet de reședință)
- Medgidia – sediul secundar în municipiul Medgidia
- Hârşova – sediul secundar în oraşul Hârşova
- Mangalia – sediul secundar în municipiul Mangalia.
La acest moment, Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța este condus de Mihai Alexandru Stanciu (foto), însă funcția de prim procuror al acestei unități de parchet este scoasă la concurs, iar ca viitor prim procuror al P.J. Constanța, la bursa zvonurilor, este vehiculat numele lui magistratului Daniel Alexandru Olteanu, care ocupă în prezent funcția de prim-procuror adjunct al parchetului.
Iată de ce nu mai candidează magistratul Mihai Alexandru Stanciu pentru conducerea Parchetului Judecătoriei Constanța
Potrivit datelor noastre, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, în cazul în care Daniel Alexandru Olteanu va câștiga șefia șefia Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța, acesta va exercita și conducerea parchetelor de pe lângă judecătoriile din cadrul județului Constanța mai sus precizate.
Procurorul Alexandru Daniel Olteanu
Situația de la Tulcea
La nivelul județului Tulcea, tot conform Ministerului Justiției, vor exista următoarele unități de parchet:
- Tulcea – sediul principal în municipiul Tulcea (parchet de reședință)
- Babadag – sediul secundar în oraşul Babadag
- Măcin – sediul secundar în oraşul Măcin.
Potrivit proiectului de lege, parchetul de pe lângă judecătoriile din județ își exercită atribuțiile pe întreg teritoriul județului respectiv, prin procurorii din cadrul sediului principal, situat în localitatea reşedinţă de județ, şi prin procurorii din cadrul sediilor secundare cu activitate permanentă, situate în celalalte localități ale județului în care funcționează judecătorii.
La data intrării în vigoare a legii, funcțiile de conducere de procuror din cadrul parchetelor de pe lângă judecătoriile situate în alte localități decât reședințele de județ se transformă în funcții de execuție, cu reîncadrarea personalului care ocupă funcții de conducere pe noile funcții.
Aceste dispoziţii sunt aplicabile în mod corespunzător şi funcţiilor de conducere din categoria personalului auxiliar de specialitate din cadrul parchetelor de pe lângă judecătoriile situate în alte localități decât reședințele de județ, astfel încât și acestea se transformă în funcții de execuție.
Urmare reorganizării, din cele 175 de parchete de pe lângă judecătoriile din cadrul județelor vor rămâne 41 de parchete de pe lângă judecătorii, respectiv 41 de posturi de prim-procuror și 41 posturi de grefier-șef.
Beneficiile reorganizării parchetelor de pe lângă judecătorii sunt următoarele:
- Volumul de lucru va putea fi distribuit în mod echitabil, eliminându-se discrepanțele majore dintre parchetele supraîncărcate și cele cu mai puţine cauze.
- Pentru asigurarea performanței organizaționale și eficientizarea activităţii, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, din oficiu sau la sesizarea procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel, analizează volumul de activitate al parchetelor de lângă judecătorii și, în funcție de rezultatele analizei, sesizează ministrul justiției în vederea redistribuirii posturilor vacante de procuror între sediul principal al parchetului de pe lângă judecătoriile din județ și sediile secundare ale acestuia, cu avizul conform al Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii;
- La nivelul circumscripțiilor parchetelor de pe lângă curțile de apel, parchetul unic de pe lângă judecătoriile unui județ va permite procurorului general să gestioneze mai bine politica de resurse umane, în funcție de volumul de activitate putându-se formula propuneri de redistribuire a unor posturi vacante în vederea uniformizării volumului de activitate la nivelul unei regiuni (3-4 județe).
- În continuare, acest aspect va putea fi extins la nivel național, prin intermediul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, soluția propusă creând premisele atingerii idealului de distribuire echilibrată a volumului de muncă per procuror la nivel național.
- Schemele de personal vor fi suficient de mari, astfel că funcția de conducere nu este lipsită de obiectul său;
- Sediile principale sunt situate în orașe mari, reședințe de județ, localități atractive inclusiv pentru procurorii tineri;
- La noile parchete este posibilă specializarea procurorilor;
- Noua formulă de organizare a parchetelor de pe lângă judecătorii permite concentrarea resurselor umane într-o structură de parchet unică, de natură să genereze coerență, eficiență și responsabilitate sporită.
Conform Ministerului Justiției, după parcurgerea acestei proceduri, proiectul va fi supus aprobării Guvernului și, ulterior, transmis Parlamentului spre adoptare.
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
