SURSE MOTIVARE Iată de ce au fost arestați procurorii Teodor Niță și Gigi Valentin Ștefan: aceștia ar putea fi conectați într-un mod nefiresc pentru un magistrat la mediul politic și de afaceri local
Justiție
Judecătoarea Luminiţa Criştiu Ninu, de la Înalta Curte de Casație și Justiție, și-a motivat decizia prin intermediul căreia a dispus arestarea preventivă atât a lui Gigi Valentin Ștefan, fostul procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, cât și a procurorului Teodor Niță, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța.
Cei doi magistrați au contestat mandatele de arestare emise pe numele lor, urmând ca o decizie definitivă să fie luată, cel mai probabil, săptămâna viitoare.
Judecătoarea Luminiţa Criştiu Ninu a reținut, în motivarea deciziei de arestare, printre altele, că „toate datele de anchetă conturează o stare de pericol concret pe care lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta-o pentru ordinea publică“.
„Stabilirea unor agende comune cu oamenii politici de la vârful administrației publice locale“
„Inculpații Ștefan Gigi Valentin și Niță Teodor sunt cercetați pentru infracțiuni de o gravitate ridicată iar metodele de supraveghere tehnică sub care s-au aflat au scos în evidență o suspiciune rezonabilă că aceștia ar putea fi conectați într-un mod nefiresc pentru un magistrat la mediul politic și de afaceri local, mediu la nevoile căruia, magistrații din cauza de față, se presupune în mod rezonabil că au dat dovadă de receptivitate, încălcând nu doar normele statutare și deontologice ale profesiei de magistrat, ci și valori sociale aflate sub protecția legii penale. Interesul manifestat pentru a asigura succesul unor proiecte cu sisteme eoliene, pentru afaceri cu deșeuri reciclabile și sectoare de plajă, pentru protecția unor oameni de afaceri, stabilirea unor agende comune cu oamenii politici de la vârful administrației publice locale, conturează, cel puțin în acest stadiu al anchetei, presupunerea că sunt implicați în faptele de care sunt acuzați iar gravitatea concretă a acestora și datele ce caracterizează persoana inculpaților, conduc la concluzia că lăsarea în libertate a acestora creează o stare de pericol pentru ordinea publică“, se mai arată în motivarea judecătoarei Luminiţa Criştiu Ninu.
„Măsura arestării preventive este proporțională cu gravitatea acuzației aduse și cu stadiul anchetei care este abia la început“
Judecătoarea Luminiţa Criştiu Ninu mai spune că „măsura arestării preventive este proporțională cu gravitatea acuzației aduse și cu stadiul anchetei care este abia la început și de asemenea, se apreciază că luarea altei măsuri preventive mai puțin intruzive, la acest moment, nu este suficientă pentru asigurarea scopului măsurilor preventive, în special al aceluia privind buna desfășurare a anchetei“.
„Plasarea la acest moment a inculpaților sub o altă măsură preventivă mai puțin restrictivă ar avea consecințe nefavorabile din perspectiva aflării adevărului“
„Proporționalitatea măsurii preventive ține seama de gravitatea acuzației aduse inculpaților, precum și de stabilirea unui echilibru între interesul general al comunității, care este acela de extragere, pe o anumită perioadă de timp, a unei persoane care încalcă valorile sociale ocrotite de legea penală şi interesul individual al persoanei acuzate de săvârşirea unei infracţiuni, care pledează pentru respectarea drepturilor şi libertăţilor sale fundamentale. În cazul de față, interesul general al restabilirii ordinii de drept și al bunei desfășurări a procesului penal primează, ancheta fiind una de amploare, iar plasarea la acest moment a inculpaților sub o altă măsură preventivă mai puțin restrictivă ar avea consecințe nefavorabile din perspectiva aflării adevărului“, potrivit motivării.
„Măsura arestării preventive este necesară pentru buna desfășurare a procesului penal“
Instanța Supremă mai arată că „măsura arestării preventive este necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, desfășurare care, primordial, trebuie să aibă în vedere aflarea adevărului“.
„Măsura arestului la domiciliu sau a controlului judiciar nu constituie măsuri preventive suficiente“
„În cauza de față, având în vedere amplitudinea relațiilor sociale stabilite de inculpați în comunitatea în care aceștia trăiesc, riscul de influențare a anchetei este unul real. În jurisprudenţa sa, Curtea printre motivele fundamentale acceptabile pentru arestarea preventivă a unui acuzat suspectat că a comis o infracţiune l-a considerat și pe acela ca acuzatul, pus în libertate, să împiedice aplicarea justiţiei (Wemhoff c. Germaniei, Hotărârea din 27.06.1968, seria A nr. 7, parag. 14). În raport de aceste considerente, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție apreciază că la acest moment de debut al unei anchete foarte complicate, măsura arestului la domiciliu sau a controlului judiciar nu constituie măsuri preventive suficiente, nici pentru înlăturarea pericolului concret pentru ordinea publică, dar mai ales pentru buna desfășurare a anchetei“.
„Explicația inculpatului Ștefan Gigi Valentin referitoare la motivul pentru care își ținea economiile în biroul din sediul parchetului nu poate fi primită“
„Judecătorul de drepturi și libertăți, analizând și apărările pe care inculpații le-au formulat, apreciază că acestea nu sunt în măsură să înlăture necesitatea luării măsurii arestării preventive. Explicația inculpatului Ștefan Gigi Valentin referitoare la motivul pentru care își ținea economiile în biroul din sediul parchetului nu poate fi primită de judecătorul de drepturi și libertăți, având în vedere că din vizualizarea înregistrărilor efectuate rezultă, cel puțin la nivel de presupunere rezonabilă, că altele au fost sursele sumelor de bani găsite în biroul acestuia. Cât privește apărarea inculpatului Niță Teodor, judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că în raport de reglementările aplicabile măsurii arestării preventive, nu este îndrituit să analizeze dacă fapta pentru care este acuzat este sau nu tipică. Totodată, datele ce caracterizează favorabil persoana sa, referitoare la pregătirea profesională într-un domeniu de nișă, acela al infracționalității de mediu și recunoașterea calităților sale profesionale la nivel european, fără a fi contestate, nu sunt în măsură să înlăture necesitatea luării măsurii arestării preventive“, se mai arată în motivarea judecătoarei Luminiţa Criştiu Ninu.
Ce acuzații fac procurorii
Dosarul este instrumentat de Marius Iacob, procuror șef al Serviciului de urmărire penală din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Procurorul Marius Iacob îi acuză pe Gigi Valentin Ștefan de trafic de influență, și de trafic de influență, în formă continuată (multiple acte materiale), iar pe Teodor Niță, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de instigare la abuz în serviciu.
Conform documentelor oficiale, acuzațiile formulate împotriva celor doi magistrați de la Constanța, prezentate amplu în actul de sesizare, „se circumscriu infracțiunilor de trafic de influență, în sarcina procurorului Gigi Ștefan, respectiv abuz în serviciu în varianta calificată, în ceea ce îl privește pe procurorul Teodor Niță“.
„În ceea ce îl privește pe procurorul Ştefan Gigi Valentin, s-a reținut că, aflându-se în exercitarea atribuțiilor de serviciu și prevalându-se de influența pe care autoritatea și funcția deținută i le conferea, a primit și a acceptat, pentru sine, în mod repetat și direct diverse sume de bani, bunuri și alte foloase de la persoane interesate de soluționarea unor cauze penale aflate pe rolul parchetelor sau instanțelor de judecată, respectiv pentru soluționarea unor probleme administrative sau a unor transferuri profesionale.
„Influența era extinsă și în vederea facilitării unor transferuri profesionale, emiterii unor avize, documente sau autorizații“
Totodată, a menționat că, în schimbul acestor foloase, procurorul și-a exercitat sau a promis că va exercita influența asupra unor magistrați, polițiști, funcționari publici sau persoane cu funcție de conducere în instituțiile publice, în vederea soluționării favorabile sau cu celeritate a unor cauze în domeniul judiciar. Mai mult, influența era extinsă și în vederea facilitării unor transferuri profesionale, emiterii unor avize, documente sau autorizații pentru a dezvolta unele proiecte economice sau unele afaceri“, se mai arată în prezentarea Parchetului General.
„Interceptările audio-video“
Tot procurorii PG mai spun, „referitor la dosarul inițiat la finalul lunii noiembrie 2025, principalul procedeu probatoriu utilizat au fost interceptările audio-video autorizate de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, fiind astfel monitorizată activitatea celor doi procurori, inclusiv în birourile în care aceștia și-au desfășurat activitatea“.
Procurorii PG au mai precizat că activitatea procurorului rezultată din referatul menționat este desfășurată în biroul din sediul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța.
„Se văd filmările, se aud vocile, discuțiile și se văd banii care se transferă“
„Astfel, acestea sunt mijloace de probă obiective, întrucât se văd filmările, se aud vocile, discuțiile și se văd banii care se transferă. În ceea ce privește faptele reținute, a menționat un prim moment, o persoană importantă din cercul relațional, respectiv Learciu Dumitru, care a oferit în mod repetat diverse sume de bani și care a inițiat o întâlnire în data de 12 decembrie 2025, când i-a oferit procurorului o pungă cadou, discutând ulterior despre probleme ale societății comerciale; la plecarea lui Learciu Dumitru, se observă cum procurorul Ștefan Gigi scoate teancurile de bani din punga de cadou și le pune în borseta pe care o avea asupra sa“, conform celor precizate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Denunț
În continuare, procurorii PG susțin „ceea ce îl privește pe procurorul Niţă Teodor, deși în sesizarea din oficiu s-au reținut mai multe acte materiale, acuzația s-a centrat cu precădere pe faptele din 15 ianuarie 2026, ca urmare a denunțului formulat de Cristian Rotaru, acesta a dat declarație în calitate de martor și a prezentat situația juridică astfel cum a perceput-o“.
„Știm cu toţii cine este Niță în judeţ“
„Martorul a susținut că, la momentul în care a fost chemat de Mihail Cristian Amarandei în birou, se afla deja procurorul Niță Teodor, iar acesta din urmă i s-a prezentat ca fiind procuror, înțelegând că-l cheamă Ioniță (acest aspect apare la fila 3 din declarație). Mai mult, după plecarea procurorului, Mihail Cristian Amarandei l-a luat de o parte și i-a explicat că lucrurile trebuie să decurgă într-o anumită direcție, citând: „pentru că ştim cu toţii cine este Niță în judeţ”. Totodată, a arătat că nu doreşte să ofere o interpretare acestor afirmații, acestea fiind obiective, urmând ca analiza să fie realizată de procurorul de caz pe măsură ce acuzațiile și dosarul se vor dezvolta“, conform celor aflate la dosar.
„Control efectuat la Samos Greek Taverna, societate administrată de Alexe Stelian“
„S-a precizat că declarația dată în calitate de martor de către Cristian Rotaru arată că respectivul control efectuat la Samos Greek Taverna, societate administrată de Alexe Stelian, era deja în desfășurare la momentul prezentării procurorului Niță Teodor, data inițierii controlului fiind 13 ianuarie 2026, astfel că procurorul s-a prezentat cu două zile mai târziu. Tot în declarațiile de martor se arată faptul că echipa de control identificase deja cu titlu preliminar anumite contravenţii care ar fi atras oprirea activității, iar neluarea acestei măsuri complementare a avut loc ca urmare directă a întâlnirii care a avut loc în biroul de la ISU din data de 15 ianuarie 2026“.
„Inspectorii nu au oprit activitatea“
„Comparând declarația dată de martor cu înscrisurile cu caracter obiectiv, respectiv raportul de control efectuat de ISU la sediul Samos Greek Taverna, se constată că în cuprinsul raportului sunt identificate două sancțiuni contravenționale, iar potrivit textelor de lege care le incriminează se prevede aplicarea unei pedepse complementare, față de pedeapsa principală a amenzii și oprirea activității. Cu toate acestea, inspectorii nu au oprit activitatea, declarația acestuia completând într-o anumită măsură motivul pentru care acest lucru s-a realizat“, conform celor precizate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Conform legislației în vigoare în România, orice persoană se bucură de prezumția de nevinovăție. „Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă“ (Art. 4, alin. 1 Codul de procedură penală).
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
