Tragedie la Tulcea, ACHITARE la Constanța! Mortul, singurul vinovat: starea de pericol a fost creată de victimă, spun judecătorii. Iată ce s-a întâmplat

Sentință definitivă la Curtea de Apel Constanța într-un dosar penal deschis în urmă cu aproape 7 ani, după un accident mortal înregistrat pe un drum național din județul Tulcea! Procurorii din Tulcea spun că vinovată de producerea tragediei ar fi o șoferiță (I.X.), care a fost condamnată de Judecătoria Măcin, în primă instanță, la 1 an şi 6 luni de închisoare cu suspendare, pentru ucidere din culpă. Totodată, judecătorii din Tulcea au admis în parte cererea cu privire la acordarea de daune morale părților civile și au decis ca acestea să primească daune totale de 90.000 de euro.

Decizia Judecătoriei Măcin a fost contestată la Curtea de Apel Constanța, instanță care, zille trecute a ANULAT decizia judecătorilor din județul Tulcea, hotărând achitarea șoferiței!

Și asta după ce judecătorii din Constanța au ajuns reținut culpa exclusivă a victimei în producerea accidentului de circulaţie şi, implicit, a consecinţelor acestuia, respectiv decesul ei.

Mortul e de vină

În contextul deciziei de achitare, judecătorii din Constanța au reținut că, în cauză, nu mai sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale a acesteia și nici a părții responsabile civilmente asigurator de răspundere civilă auto pentru prejudiciile cauzate terţilor prin accidente rutiere.

Din acest motiv, Curtea de Apel Constanța a respins ca neîntemeiate acţiunile civile exercitate în procesul penal de către părţile civile.

Povestea pe larg

În cuprinsul rechizitoriului, procurorii din Tulcea rețin, în esență, că inculpata, la data de 26.06.2019, în jurul orei 21 – 22.00, în timp ce conducea autoturismul Skoda pe DN 22 D, la întâlnirea cu un autoturism ce circula din sens opus a schimbat faza de drum cu faza de întâlnire (faza scurtă) fără a reduce viteza de deplasare a autoturismului în vederea efectuării oricărei manevre în condiții de siguranță, iar la km 3+200 m. în timp ce circula cu o viteză de cca. 74 km/h a intrat în coliziune față – spate cu atelajul hipo condus neregulamentar de victima.

Din accidentul rutier cauzat a rezultat decesul victimei (căruțaș, 45 de ani), situație ce putea fi prevenită, spun procurorii, dacă inculpata s-ar fi deplasat cu viteza adaptată la spațiul de vizibilitate oferit de faruri, respectiv viteza maximă de 50 km/h.

Prima condamnare – 1,6 ani cu suspendare și daune de 90.000 de euro

În primă instanță, judecătorii din Tulcea au soluționat dosarul prin condamnarea șoferinței la pedeapsa de 1 an şi 6 luni de închisoare cu suspendare, pentru săvârşirea infracțiunii de ucidere din culpă. Totodată, judecătorii din Tulcea au admis în parte cererea cu privire la acordarea de daune morale părților civile și au decis ca acestea să primească daune totale de 90.000 de euro.

Decizia de condamnare, ANULATĂ de Curtea de Apel Constanța

Decizia judecătorilor din Tulcea a fost contestată la Curtea de Apel Constanța, instanță care a decis achitarea șoferiței pentru ucidere din culpă.

În motivarea deciziei de achitare, Curtea de Apel Constanța reține că „starea de pericol a fost creată de victimă prin apariția intempestivă noaptea cu căruța nesemnalizată după intersectarea cu autoturismul din sens opus fără a putea fi sesizată din timp și evitată de conducătoarea auto aflată pe fază scurtă, lovind-o din plin“.

De asemenea, judecătorii din Constanța mai susțin, tot în motivarea deciziei de achitare, că „viteza autoturismului implicat în accident a fost de 60 — 70 km/h în premomentul accidentului fată de viteza maximă admisă de 90 km/h în afara localității pe DN, aceeași la momentul impactului, conducătoarea auto fiind luată prin surprindere de apariția căruței nesemnalizate după autoturismul din sens opus“.

„Regulile de circulație au fost încălcate de către victimă“

Mai mult decât atât, Curtea de Apel Constanța arată că „regulile de circulație au fost încălcate de către victimă circulând cu căruța noaptea pe drum național neechipată cu elemente fluorescent – reflectorizante și îmbrăcăminte reflectorizantă și lumini, pentru care nu a fost observată de conducătoarea auto apărând în scurt după autoturismul din sens opus, lovind-o în plin din spate“.

„Conducătoarea auto fiind surprinsă de apariția căruței nesemnalizate în scurt după autoturismul din sens opus nu putea evita accidentul, în timpul întârzierilor fiziologice și mecanice Tim autoturismul parcurgând o distantă nefrânată de 24 m. din inerție, după care începe procesul efectiv de frânare distanta rămasă fiind insuficientă pentru oprirea mașinii fată de distanta de iluminare a fazei scurte de 30 — 40 m. și spațiul necesar de oprire de 63 m. Faza scurtă luminând șoseaua la 30 — 40 m. în fata mașinii rămâne o zonă neiluminată de 120 — 140 m. între cele două vehicule din sens opus în care un obstacol nesemnalizat nu poate fi sesizat din timp și evitat precum ziua“, se mai arată în decizia de achitare.

„Accidentul s-a produs din culpa exclusivă a căruțașului“

Mai mult, prin Notele în completare la raportul de expertiză se susține faptul că „accidentul s-a produs din culpa exclusivă a căruțașului, cu observația că în momentul stabilirii contactului vizual cu căruța după lăsarea întunericului (ora 21:07) suspecta a fost surprinsă de apariția neprevăzută a atelajului nesemnalizat circulând pe partea carosabilă a unui drum național unde circulația vehiculelor cu tracțiune animală este interzisă, iar din momentul creării stării de pericol (imediat după intersectarea cu autovehicul din sens opus) suspecta nu mai putea evita impactul decât eventual în măsura în care atelajul ar fi circulat pe marginea din dreapta drumului, lăsând un culoar suficient de trecere pentru ca autoturismul Skoda să poată trece pe lângă căruță pe traiectoria disponibilă“.

Toate aceste aspecte se coroborează, spun judecătorii din Constanța, și cu declarațiile constante ale inculpatei, potrivit cărora aceasta se deplasa cu o viteză redusă (net inferioară limitei maxime admise pe segmentul respectiv de drum), chiar circulând cât mai aproape de marginea din dreapta a drumului, dat fiind faptul că din sens opus veneau și alte autoturisme cu faruri ce iluminau puternic, aspecte ce relevă adoptarea unei conduite preventive în trafic și preocuparea inculpatei pentru adaptarea modului de conducere în condițiile concrete de deplasare, fără a se putea reține ca fiind încălcate nici dispozițiile art. 35 alin. 1 din OUG nr. 195/2002.

Șoferița a „acţionat fără vinovăţia cerută de lege faţă de rezultatul grav produs şi imputat prin rechizitoriu“, potrivit judecătorilor

Aşadar, neputându-i-se pretinde unui conducător auto să prevadă orice situaţie, chiar şi pe aceea nereglementată de legiuitor, ţinând cont că în prezenta cauză atitudinea subiectivă a inculpatei nu este examinată în mod generic, ci în concret, prin raportare la împrejurările în care aceasta a acţionat şi rezultatul produs, Curtea de Apel Constanța reţine că inculpata nu avea obligaţia de a prevedea prezenţa şi deplasarea pe partea carosabilă a atelajalui hipo condus de către victima, astfel încât a acţionat fără vinovăţia cerută de lege faţă de rezultatul grav produs şi imputat prin rechizitoriu.

În considerarea tuturor celor ce au precedat, Curtea de Apel Constanța arată că „se impune admiterea apelului declarat de inculpata şi pronunțarea unei soluții de achitare întemeiată pe art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a Cod procedură penală pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, întrucât inculpata a acționat fără vinovăție“.

În final, Curtea de Apel Constanța reține culpa exclusivă a victimei în producerea accidentului de circulaţie şi, implicit, a consecinţelor acestuia.

Subsecvent, întrucât în cauză lipsește vinovăția inculpatei în săvârșirea pretinsului fapt ilicit, în cauză nu mai sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale a acesteia și nici a părții responsabile civilmente asigurator de răspundere civilă auto pentru prejudiciile cauzate terţilor prin accidente rutiere, motiv pentru care Curtea de Apel Constanța a respins ca neîntemeiate acţiunile civile exercitate în procesul penal de către părţile civile.

Caz închis!

Trimiterea în judecată reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Sursa foto: portal instanțe de judecată și rejust.ro

OBSERVAȚII:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Citește și:

FOTO VIDEO Iată cum se circulă în Mamaia! Restricții în stațiune