INTERVIU Nicolae Vlahu, senator AUR Constanța, despre provocările și obiectivele mandatului de parlamentar
Politic
Senatorul constănțean Nicolae Vlahu (AUR) a vorbit recent, în cadrul unui interviu acordat Ziarului Amprenta, despre activitatea din primele două luni din mandatul de parlamentar, dar și despre demersul care se va concretiza curând într-un proiect legislativ privind stoparea consumului de droguri în școli și licee. O dezbatere de anvergură, la care au participat numeroși factori decidenți, inclusiv ministrul Educației, a fost organizată, la finalul lunii martie, la inițiativa senatorului constănțean Nicolae Vlahu.
Nicolae Vlahu este la primul mandat de senator, fiind unul dintre cei mai tineri parlamentari de Constanța, dar experiența în avocatură din ultimii aproape 10 ani îi aduce multe plusuri în activitatea cotidiană, dar și multe provocări. Constănțenii trebuie să știe că pot solicita sprijinul parlamentarului Nicolae Vlahu sau îi pot aduce la cunoștință diverse situații la cabinetul parlamentar deschis în Constanța, vizavi de Primăria Constanța, pe bulevardul Tomis, nr. 58, etajul 1.
Despre munca din primele luni ale mandatului 2024 – 2028, dar și despre provocările activității de parlamentar, Nicolae Vlahu ne-a vorbit într-un interviu pe care vă invităm să îl parcurgeți în cele ce urmează.
1. Cum vă evaluați activitatea din primele luni ale mandatului 2024-2028?
Nu a trecut foarte mult timp de la preluarea mandatului, dar suficient pentru a evalua o activitate. Sunt două luni, în realitate, de activitate parlamentară, fiindcă luna ianuarie a fost pauză, am fost în vacanță parlamentară. Eu sunt președintele uneia dintre cele mai active Comisii din cadrul Senatului – Comisia pentru Cercetarea Abuzurilor, Combaterea Corupției și Petiții, care este o comisie cu activitate permanentă și control parlamentar permanent. De aici și numărul foarte mare de petiții – aspect care face referire la nivelul de încredere și de bunăstare al societății. Așadar, noi avem foarte multe petiții, fiindcă nu avem o bunăstare atât de mare în societate. Foarte multe dintre petiții fac referire la hotărâri judecătorești sau alte chestiuni ce țin de activitatea organelor de cercetare penală unde noi, ca și comisie, nu avem competență. Până acum au fost unele situații în care am reușit să ajutăm punctual câteva persoane.
De asemenea, eu sunt și membru în Comisia Juridică și vice-lider de grup parlamentar pentru Senat AUR.
În Comisia Juridică sunt foarte multe proiecte pe ordinea de zi care necesită mult timp pentru a le parcurge, a înțelege conținutul acestora și a-ți exprima votul în cadrul Comisiei.
Activitatea la Parlament este una de luni până miercuri, inclusiv, iar joi și vineri este activitate de teritoriu. Eu personal, sunt și miercuri în Parlament pentru că este ziua când avem și sesiune de întrebări, interpelări, declarații politice și vot, în cazul în care nu s-a finalizat în ședința de luni. Comisiile sunt de obicei în aceleași – zile luni, marți și miercuri.
Sunt într-un ritm alert, în Parlament sunt de la 8-9 dimineața până la 20.00 – 21.00 seara. Activitatea este solicitantă, dacă ne raportăm strict la calitatea pe care o am eu acolo: eu am ședințe de pregătit în cadrul Comisiei pe care le prezidez, însă trebuie să mă și informez – fiind membru și în Comisia Juridică pentru a ști cum votăm și cum ne poziționăm în ceea ce privește proiectele respective.
2. Am observat că ați inițiat destule demersuri legislative și ați fost semnatarul moțiunii de cenzură împotriva primului ministru Marcel Ciolacu, în luna februarie. De ce ați acordat prioritate unor anumite teme din spațiul public și le-ați adus în atenția Executivului?
Trebuie să fac o mențiune destul de interesantă și importantă cu privire la moțiunea de cenzură: cu ocazia acelei moțiuni toate celelalte partide din coaliția șubredă – PSD, PNL, UDMR și minorități – au intrat în disperare, fiindcă majoritatea lor este de 14 parlamentari. Asta înseamnă că din cei 14, jumătate plus unu trebuia să voteze acea moțiune pentru ca aceasta să treacă. Prin urmare a intervenit panica în rândul colegilor de la celelalte partide.
Surpriza, pentru mine cel puțin, a fost că USR nu a votat acea moțiune. Lucru la care nu m-am așteptam, fiindcă și ei au criticat Guvernul, și ei au venit cu reproșuri față de incapacitatea sau insuficiența măsurilor adoptate de acesta: au promis că vor majora pensiile, că le vor indexa cu rata inflației, că vor majora salariile, că economia merge bine și am văzut cu toții la finalul anului „Ordonanța Trenuleț”… Prin urmare, nimic din ceea ce au propus ei și au promis, măsuri din Programul de Guvernare, nu s-a aplicat în 2025.
Iată că, totuși, USR a spus prezent, dar nu votez, tocmai pentru a bloca această inițiativă. Din informațiile noastre neoficiale, am înțeles că joi, cu o zi înainte de vot, au fost niște discuții aplicate cu USR – pe bugete, pe funcții, pe poziții – iar ulterior, vineri, nu au votat moțiunea.
Vineri, la vot, când secretarul Camerei, respectiv al Senatului făcea prezența pentru a chema la vot – vot cu bile, secret, câțiva reprezentanți de la PSD, PNL, UDMR au blocat efectiv accesul la vot tocmai pentru a nu veni colegii lor să voteze. Dacă ar fi votat și USR, deja nu mai știau cine, cum ar mai fi votat. Era vorba despre încă 10 persoane care ar mai fi trebuit să voteze ca să treacă moțiunea.
Dacă veneau încă 10 persoane dintre nemulțumiții lor, căci sunt nemulțumiți și în cadrul coaliției, astăzi, noi nu mai aveam Guvernul Ciolacu. Din acest motiv, dau vina expresă pe partidul USR, fiindcă au ales să nu voteze acea moțiune de cenzură.
Acest lucru eu nu îl prea înțeleg, fiindcă ei și în continuare acuză Guvernul Ciolacu că lucrurile nu sunt bune și că nu merg în direcția bună.
Revenind la demersurile legislative pe care le-am făcut în această perioadă, au fost mai multe teme la care eu, personal, m-am gândit că ar fi interesante de abordat pentru județul Constanța, dar sunt și unele de interes național.
Vorbim despre întrebări și interpelări adresate ministerelor de resort, dar și prim-ministrului României.
Știm foarte bine că s-a anunțat un mare împrumut pentru irigarea terenurilor agricole din România. Și pe mine m-a interesat dacă pentru Constanța a fost gândită o alocare de fonduri pentru irigații. „Cât s-a alocat până acum? Cât se va aloca din viitorul împrumut pentru județul Constanța?” Eu sunt constănțean și mă interesează în mod special județul Constanța.
De asemenea, am mai făcut o interpelare cu privire la stadionul Gheorghe Hagi și o interpelare cu privire la Sala Polivalentă. M-am gândit că, dacă se face puțină presiune, poate se demarează lucrările.
Totodată, l-am interpelat pe ministrul Finanțelor și pe ministrul Justiției cu privire la poprirea înfiinţată asupra conturilor persoanelor, pe Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu privire la „Lâna – produs benefic, nedorit de nimeni”, dar și pe ministrul Educației, pe cel al Sănătății, pe cel al Ministrului Afacerilor Interne cu privire la „Consumul de droguri, copii, adolescenţi”.
De asemenea, am adresat prim ministrului Marcel Ciolacu mai multe interpelări cu privire la: „Situaţia aprovizionării cu medicamente şi materiale necesare la Spitalul Municipal din Mangalia” – 26.03.2025, „Programe cu finanțare europeană și națională pentru județul Constanța „- 12.03.2025, „1.400 de locuri de muncă pierdute, insolvență, Șantierul Naval de la Mangalia, siguranță națională” – 12.03.2025, „Stat versus cetățeni” – 05.03.2025, „Programe cu finanţare europeană pentru căile feroviare din județul Constanţa” – 26.02.2025, „Programul Construct Plus” – 19.02.2025.
3. Ați organizat dezbaterea “Epidemia de droguri în școli și licee” în data de 18 martie. Ce vă doriți să se întâmple după acest eveniment?
La dezbaterea organizată pe 18 martie au participat președintele interimar al Senatului, Mircea Abrudean, vicepreședintele Senatului – Robert Cazanciuc, Daniel Fenechiu în dubla sa calitate, de senator, dar și de membru al Uniunii Naționale a Barourilor de Avocați din România, președintele Comisiei Juridice din Senat – Ion Cristinel – Rujan și senatori și deputați membri în Comisiile de specialitate. Au fost invitați ministrul Educației – prof. univ. dr. psih. Daniel David, secretari de stat din Ministerul Afacerilor Interne și Ministerului Sănătății, reprezentanți ai DIICOT, specialiști din conducerea structurilor interne ale ministerelor cu răspundere în domeniu, medici specialiști în tratarea toxicodependențelor, psihoterapeuți, psihologi, reprezentanți ai asociațiilor de părinți, dar și ai mai multor asociații antidrog.
Dezbatere Parlament organizată de senatorul AUR Constanța Nicolae Vlahu
Toată această conferință a avut la bază o idee: cum putem noi reduce traficul și consumul de droguri în școli și licee, cu precădere clasele V-XII. Știm foarte bine că acest fenomen s-a extins foarte mult și vorbesc inclusiv de droguri și substanțele psihoactive care au acaparat oarecum aceste medii preuniversitare. În cadrul dezbaterii am abordat trei linii principale:
Prima linie vizează prezența unui organ de ordine publică în școli și licee.
S-a discutat despre prezența organului de ordine publică în școli și licee – jandarm sau polițist, în principal, deși și polițistul local poate fi organ de ordine publică.
Această idee are la bază un studiu conform căruia, la vederea unui organ de ordine publică, scade intenția infracțională sau contravențională cu aproximativ 70%, cel puțin cu efect imediat. Pe noi ne interesează orice tip de efect și orice scădere a acestui consum de droguri în rândul elevilor. Statul român ar trebui să fie interesat de capacitatea lui de protecție a tinerilor noștri, a copiilor noștri, cât timp ei sunt la școală, învățământul fiind obligatoriu. Este o variantă să implementăm acest organ de ordine publică în școli și licee.
A doua linie a făcut referire la portul obligatoriu al uniformei școlare.
Aici au fost câteva discuții, inclusiv ministrul Educației a venit cu un comunicat de presă ulterior conferinței, în care a spus că ar putea să dea această directivă, însă nu vrea să facă el acest lucru, ci ar prefera ca școlile să vină cu propria inițiativă. Am observat în Arad că a fost făcut un altfel de proiect care a avut efecte bune. Inclusiv profesorii din acea școală au purtat uniformă. Știm că în străinătate este o mândrie să porți uniforma unei școli, nu văd de ce și la noi nu s-ar implementa acest lucru. Am avut în vedere două chestiuni când m-am gândit la uniforma obligatorie.
În coroborare cu prima chestiune – legată de prezența unui organ de ordine publică în școală – acesta ar putea identifica mult mai ușor copiii care sunt de la acea școală și va putea observa alte persoane mult mai ușor. De asemenea, o astfel de măsură ar reduce bullying-ul în rândul copiilor. Știm foarte bine cât greu este să ții pasul cu moda, ei sunt copii, își doresc și ei diverse haine pe care nu toți și le permit și astfel, toată presiunea cade pe buzunarul părinților.
Bineînțeles că și jandarmul va contribui la această reducere a fenomenului de bullying fiindcă, nu-i așa, copilul nu își va mai permite atunci să facă tot ceea ce face în prezent dacă un jandarm este prin preajmă.
Ori, poate vor fi reclamate mai multe chestiuni și poate ar fi reduse mai din timp fără ca problemele să aibă consecințe negative copiilor.
Toate aceste lucruri mai sus discutate trebuie privite împreună, ca un tot unitar.
Cea de-a treia linie se referă la poliția locală care va verifica permanent zona din jurul unităților de învățământ.
Am avut în vedere o viziune generală a statului român față de educație și protecție a elevilor săi când am avut în vedere aceste trei linii.
Așadar, dacă noi privim o imagine de ansamblu în care, într-o școală, avem un jandarm în interiorul ei, avem toți copiii cu aceeași uniformă și avem și niște patrule de poliție locală care verifică zona școlilor, eu cred că s-ar putea reduce cu 10-20% acest fenomen al consumului drogurilor. Consider că ar fi un plus.
Implementarea acestor măsuri nu presupune că statul român trebuie să operească celelalte tipuri de programe de prevenție în ceea ce privește traficul și consumul de droguri.
Ceea ce propunem noi nu sunt măsuri care se exclud, ci sunt complementare și pot merge concomitent cu ceea ce statul face în prezent.
La ora actuală, școlile cheltuie o anumită sumă de bani cu serviciile de pază care sunt asigurate de diverse firme. Eu mă gândesc la bugetarea proiectului propus, fiindcă a fost o chestiune discutată în cadrul dezbaterii organizate și de care trebuie să ținem cont.
Nu am nimic cu paznicii care desfășoară activitatea în prezent, din școli, însă eu vorbesc despre un organ de ordine publică ce are atribuții și competențe specifice, conferite de către lege – să poată să rețină o persoană până când ajunge un alt polițist, să poată să intervină, să poată da sancțiuni, să poată legitima, percheziționa … sunt mai multe lucruri pe care le face organul de ordine publică. Agentul de pază nu are aceste atribuții și prerogative conferite de lege.
În versiunea cu care noi venim, dacă s-ar face această economie, practic sumele alocate serviciilor de agenți de pază ar fi alocate organului de ordine publică.
4. În cât timp credeți că acest proiect va fi transpus într-o inițiativă legislativă și ce se va întâmpla după aceea?
În mod sigur această dezbatere organizată se va transpune într-un proiect, într-o inițiativă legislativă.
Mai așteptăm câteva răspunsuri de la Ministerul Educației – despre numărul de școli din România, clasele V-XII care au un număr de peste 500 de elevi per unitate școlară, de la Ministerul Dezvoltării, pentru anumite statistici, pentru elaborarea cât mai concretă și coerentă a proiectului de lege.
Expunerea de motive a inițiativei legislative am întocmit-o și în mare am prezentat-o acum în fața dumneavoastră.
Cred că va trebui să mai am niște întâlniri cu reprezentanți din Ministerul Afacerilor Interne cu privire la efectivul de cadre pe care îl au ei și posibilitatea de a face angajări din structură externă. Totodată, trebuie să avem în vedere și o pregătire suplimentară a acestora.
În cazul în care nu sunt suficient de multe cadre, trebuie să vedem o versiune de a integra și poliția locală în această situație, doar că și pentru aceștia este nevoie de cursuri speciale în ceea ce privește traficul și consumul de droguri.
Nu vreau să mă pripesc cu acest proiect. Este cel mai important proiect pe care consider că l-am propus, care are în vedere viziunea statului pe termen lung. Eu sper că în câteva luni deja să fie depusă inițiativa legislativă și aceasta să meargă spre comisie.
Unul din 10 copii din România consumă droguri, încă din școală. Știm foarte bine că sunt foarte mulți cei care nu recunosc că sunt consumatori, nici părinții nu recunosc că au un copil consumator și tot așa. Orice reducere a consumului este binevenită.
Hai să încercăm să facem ceva, fiindcă am observat că metodele de până acum – de educare și informare nu și-au atins scopul!
Cu tot respectul pentru toate instituțiile care au pus umărul la această informare și educare și prevenire a traficului și consumului de droguri, însă eu consider că acestea nu și-au atins obiectivul.
Și am observat că sunt foarte multe proiecte post-consum.
Cu acest proiect am în vedere direct cauza, să nu se mai mai consume din școală sau cel puțin în școală. Ulterior, organele de ordine publică, de cercetare penală să-și facă treaba și în exteriorul școlii.
Dar ce am avut eu în vedere cu acest proiect este ca, pe parcursul desfășurării orelor de curs, în școală, să fie o rigurozitate mai mare.
5. Începe campania electorală. Ce trebuie să știe cetățenii despre această perioadă, la ce trebuie să fie atenți, cine este cel mai bun candidat și de ce?
Oamenii deja știu ce înseamnă o campanie electorală pentru că au tot fost mințiți până acum. Oamenii au văzut că votul lor a fost furat și statul român și-a bătut joc de votul a peste nouă milioane de români. Ei au văzut ce înseamnă să fii un candidat incomod, niște alegeri anulate și cum să fie anulată candidatura unui candidat…
Eu cred că românii s-au mai trezit și s-au mai deșteptat între timp!
În ceea ce privește desfășurarea campaniei nu pot decât să le comunic să fie foarte atenți și să-și ia toate informațiile necesare despre toți candidații. Știm foarte bine că partidele politice au niște sume alocate către marile trusturi de presă, care plătesc la rândul lor televiziuni naționale, în scop de promovare. Nu este o noutate, sunt sume publice. Fiecare va trebui să-și folosească propriul filtru al rațiunii pentru a distinge între reclamă pro și contra. Dar eu cred că oamenii au înțeles încă de anul trecut care este direcția și viziunea pe care ei și-o doresc să se îndrepte România.
Vedem și suntem conștienți de valul acesta de conservatori, de suveraniști care vine, a început din America, a venit și în Europa și iată că este și în România.
În ceea ce privește candidatul AUR, nu știu dacă mai are rost să-l laud eu pe domnul George Simion, însă faptele vorbesc de la sine. Vedem foarte bine că astăzi este singurul din România care ține legătura cu administrația Trump.
Eu cred că este un candidat corect, un candidat asumat, care nu-și dorește decât să facă dreptate pentru România. Are toate calitățile necesare pentru a fi președintele României și eu sunt convins că va ajunge în această poziție.
6. Zilele trecute, la Constanța, Victor Ponta l-a caracterizat pe Simion – „un cârlan”, o definiție pe care Ion Iliescu i-a adus-o și lui în urmă cu 15 ani, referindu-se la faptul că nu este suficient de matur politic pentru funcția la care aspiră, aceea de președinte al României. Ce părere aveți?
Domnul Ponta are multe idei, probabil, viziuni. Eu nu-l pot crede pe domnul Ponta. În primul rând să plecăm de la bază, că nu va ajunge în turul 2, din perspectiva mea. Domnul Ponta își arogă o imagine de suveranist, de parcă el n-a făcut parte din sistemul care a condus România 35 de ani, de parcă n-a fost premierul României. El încearcă acum să schimbe foaia, declarând doar verbal, să ne înțelegem, că el este suveranist.
Nu îl crede nimeni, nici el nu se crede, versiunea că el ar intra în turul 2 este una extrem de improbabilă însă da, este opțiunea dumnealui să spere la intrarea într-un tur doi. Teoretic, aceasta ar trebui să fie percepția tuturor celor care și-au depus candidatura, doar că trebuie să fie puțin mai conectați la realitatea socială actuală.
Citește și:
