INTERVIU Senatorul AUR Constanța, Nicolae Vlahu, face bilanțul primului an de mandat în Parlament: îi încurajez pe cetățeni să-i tragă la răspundere pe cei pe care i-au votat. Poporul român este cel care trebuie să conducă și să decidă în țara sa!

Politic
La aproape un an de la preluarea mandatului de senator, Nicolae Vlahu, reprezentant al partidului AUR Constanța, face o analiză a activității sale parlamentare și a provocărilor întâmpinate în primul an de mandat. Avocat de profesie și președinte al Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor, Combaterea Corupției și Petiții din Senat, Vlahu vorbește despre volumul mare de muncă din spatele funcției de parlamentar, despre inițiativele legislative pe care le-a promovat, despre modul în care acestea pot aduce schimbări concrete în societate, dar și despre satisfacțiile pe care le are atunci când demersurile sale rezolvă probleme importante ale societății. În această toamnă, împreună cu colegii săi din cadrul Comisiei pentru Cercertarea Abuzurilor Combaterea Corupției și Petiții din cadrul Senatului, Nicolae Vlahu, în calitate de președinte a fost prezent în mai multe zone din județ în urma solicitării unor cetățeni pentru soluționarea unor probleme.
Într-un dialog deschis, senatorul constănțean explică modul în care își desfășoară activitatea săptămânală în Parlament, de la analiza proiectelor de lege până la coordonarea comisiilor, subliniind importanța unei abordări profesioniste și responsabile. Printre realizările sale, Nicolae Vlahu amintește proiectul privind combaterea consumului de droguri în școli, modificările legislative aduse în sprijinul profesiei de avocat, precum și implicarea sa în gestionarea numeroaselor petiții venite din partea cetățenilor.
Totodată, senatorul vorbește despre situația actuală a filialei AUR Constanța, despre contactul constant cu locuitorii județului și despre planurile sale pentru perioada următoare, care vizează o implicare tot mai activă în procesul legislativ.
Pentru Nicolae Vlahu, „implicarea cetățenilor nu trebuie să se limiteze la o dată la patru ani, atunci când votează”, ci să fie un exercițiu continuu de responsabilitate civică.
1. A trecut aproape un an de la preluarea mandatului de senator. Cum ați caracteriza, în linii mari, această perioadă? Aveați alte așteptări de la activitatea de parlamentar?
Aș putea spune că aveam alte așteptări, în sensul că, înainte de a deveni parlamentar, credeam că această activitate este mai ușoară. Însă, după preluarea mandatului, am observat că sunt foarte multe aspecte de care un parlamentar trebuie să se ocupe în exercitarea mandatului.
Pe de o parte, dacă vrei să fii responsabil, activitatea este foarte solicitantă și presupune multă muncă. Desigur, există și varianta în care, dacă nu te interesează cu adevărat activitatea parlamentară, poți merge două ore luni, două ore marți, două ore miercuri și consideri că ți-ai îndeplinit obligațiile — mai ales că, ulterior, urmează activitatea din teritoriu.
Însă, dacă ești implicat, serios și analizezi toate proiectele din comisiile din care faci parte, activitatea devine una intensă și complexă. Sunt numeroase proiecte care trebuie studiate și asupra cărora trebuie să emiți o decizie. De asemenea, în cadrul ședințelor de comisie îți poți exprima punctul de vedere pentru fiecare proiect, dar acest lucru presupune că, în prealabil, le-ai citit, le-ai înțeles și ești pregătit să formulezi o opinie argumentată.
Eu, fiind avocat, m-am adaptat relativ ușor, pentru că îmi continui activitatea profesională și în cadrul Parlamentului, unde analizez proiectele legislative cu aceeași rigoare și strictețe ca în domeniul juridic. Fac parte, de asemenea, din grupul intern al partidului — o echipă care analizează proiectele pentru a pregăti poziția și votul în plenul Senatului.
Să vă explic cum decurge o săptămână…
Luni, la ora 9.00, sunt la Parlament, unde îmi încep activitatea, deoarece la ora 14.00 vom avea întâlnirea cu colegii pentru a pregăti lucrările plenului. Până atunci, trebuie să pregătesc o situație.
La ora 14.00 ne întâlnim, dezbatem și expunem puncte de vedere, pentru a stabili cum ne poziționăm la ora 16.00, când are loc plenul. De la ora 16.00 urmează dezbaterile și votul, care, de cele mai multe ori, durează până la ora 18.00–19.00. Astfel se încheie ziua de luni.
Între timp, primesc ordinea de zi a Comisiei Juridice și mă ocup temeinic de ea, mai ales că este în domeniul meu de activitate.
Așadar, luni seara – și, de cele mai multe ori, și marți dimineață – mă ocup de ordinea de zi a Comisiei Juridice. La ora 12.00 avem ședința Comisiei Juridice, urmând ca la ora 14.00 să am ședința Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor, Combaterea Corupției și Petiții, pe care o prezidez. Ulterior, de la ora 11.00 sau de la 15.00, sunt solicitat să particip la emisiuni TV.
Marți seara este, de obicei, un moment de mică relaxare, pentru că tot atunci trebuie să-mi pregătesc și câteva întrebări, interpelări sau declarații politice pentru ziua de miercuri.
Prin urmare, zilele de luni și marți sunt cele mai aglomerate. Cea mai mare parte a timpului o ocupă studiul și pregătirea propriu-zisă a materialelor.
Altfel, dacă nu ești interesat, poate lucra altcineva în locul tău – avem și consilieri. Însă eu, dacă vreau să iau cuvântul și să-mi exprim o părere, trebuie să studiez personal toate detaliile, pentru că totul stă în detalii.
Și vă dau și un exemplu: la Comisia Juridică, mai demult, a venit o informare privind transpunerea unei Directive.
Printre altele, se prevedea ca obligație pentru orice entitate – persoană fizică sau juridică – să raporteze, printre altele, orice tranzacție imobiliară care depășește 3.000 de euro, precum și toate operațiunile care derivă din acea tranzacție. Ulterior, am observat că exista o mențiune acolo: „cu respectarea datelor cu caracter personal”. Iar eu am sesizat că nu era prevăzută, ca excepție, secretul profesional.
Dacă mergeai la un avocat, pentru o consultație juridică ce viza un imobil de peste 3.000 de euro sau un contract în valoare de peste 3.000 de euro, avocatul era obligat să raporteze la Oficiul pentru Spălarea Banilor, doar pentru că ai discutat un contract care avea ca obiect un imobil de peste 3.000 de euro.
După ce le-am explicat și colegilor această chestiune, votul s-a amânat cu o săptămână pentru clarificări și discuții suplimentare. Am formulat și un amendament, care a fost aprobat. Altfel, avocații – cei care se ocupă de consultanță, mai ales în domeniul imobiliar – ar fi fost nevoiți să se prezinte constant la Oficiul pentru Spălarea Banilor și să-și raporteze toți clienții.
Tot ceea ce vine în prezent de la Uniunea Europeană ne prezumă, într-un fel, a fi infractori: fie în materie de spălare de bani, fie de finanțare a terorismului. În plus, se reduc constant sumele care pot fi folosite în numerar. De aceea avem acest prag extrem de mic pentru tranzacțiile în numerar – doar la noi. În Germania, de exemplu, nu există un astfel de prag, sau este foarte ridicat.
Am reușit să corectăm această chestiune, dar pentru asta trebuie să cunoști toate acele detalii menționate anterior, pe care nu le-aș fi știut dacă m-aș fi bazat doar pe un raport întocmit de un consilier parlamentar.
Din ce în ce mai multe obligații de raportare venite de la Uniunea Europeană sunt, cum spun ei în termeni plastici, „de sifonare”. Nu pot numi altfel această situație. Practic, se ajunge ca oamenii să fie transformați în agenți raportori, deoarece termenul de „entitate” îi include și pe cei fizici, și pe cei juridici.
Per ansamblu, primul an de mandat a fost unul intens și nu cred că lucrurile se vor schimba. Va fi aceeași intensitate până la finalul acestuia. Bineînțeles, între timp am dobândit experiență, iar acum mi s-a redus timpul de evaluare și analiză a documentelor, pentru că am învățat circuitul și parcursul actelor în întregul sistem al activității parlamentare.
2. Care sunt cele mai importante realizări în activitatea parlamentară de până acum?
Dacă vorbim pe plan personal și profesional, aportul pe care îl aduc Comisiei Juridice, cât și grupului parlamentar din care fac parte – AUR – din perspectiva calității mele de avocat, este unul semnificativ. Consider o realizare profesională și personală, în același timp, activitatea pe care o desfășor în prezent.
Din perspectivă politică, trebuie să precizez că fac parte dintr-un partid de opoziție. Pârghiile noastre sunt destul de reduse și limitate.
O să vă dau un exemplu foarte simplu: un coleg de-al meu a inițiat un proiect de lege, pe care l-a depus în data de 3 septembrie 2025. Acesta viza reducerea, eliminarea sau exceptarea de la plata CASS-ului a femeilor gravide, a pensionarilor și a mai multor categorii de persoane vulnerabile. Pe data de 14 sau 17 septembrie, și PSD a introdus un proiect similar, aproape identic. Nu știu dacă au păstrat toate acele categorii de persoane vulnerabile pe care le-am propus și noi. La ei, la PSD, s-a aprobat procedura de urgență; la noi, nu s-a aprobat. Astfel, primul proiect care a ajuns în comisii și la vot a fost cel al lor.
Fiind deja un proiect discutat, al doilea rămâne oarecum fără obiect. Noi mergem însă pe bună-credință: chiar dacă nu este proiectul nostru, dacă este unul benefic, îl votăm. Nu avem nicio problemă – nu ne opunem ideilor bune, atâta timp cât sunt utile și se apropie de ideologia partidului nostru. Le susținem și le votăm, chiar dacă ne-au fost „furate”. În acest caz, ar fi fost imposibil să nu-l votăm, deoarece era aproape identic cu al nostru – doar că au mai adăugat câteva amendamente.
Când va veni la vot proiectul nostru, cel mai probabil ceilalți vor vota împotrivă. Culmea este că PSD a fost la masa discuțiilor, în cadrul coaliției, atunci când s-a adoptat acel pachet de măsuri care taxa mamele aflate în concediu pentru creșterea copilului, pensionarii, personalul monahal și alte categorii. Ei au fost acolo, au susținut și au votat ordonanța care a introdus aceste taxe, iar acum vin cu o variantă separată în Parlament, prin care susțin că „nu era bine”.
Păi, oameni buni, voi ați fost acolo și ați votat! Sunteți principalul partid din coaliție, iar iată că, de la aceeași masă, spuneți una, iar la televizor veniți și susțineți altceva, pretinzând că vreți să reduceți diverse taxe.
Tot la capitolul realizări în primul an de mandat mai pot spune că în ceea ce privește activitatea Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor Combaterea Corupției și Petiții am avut mai multe chestiuni pe care le-am rezolvat.
Foarte multe petiții vin și ca urmare a unor îngrijorări a cetățenilor cu privire la situații ce se pot întâmpla, cum a fost și chestiunea de zilele trecute legată de îngrijoarea localnicilor din Grup Social Sibioara cu privire la viitoarea carieră de piatră. Totodată, ne-a întâlnit și cu cetățenii care au reclamat situația gropii de gunoi de la Costinești, o situație mai veche:

O altă chestiune care ne-a parvenit vizează o comună din județul Argeș unde, niște cetățenii au reclamat că urmează să înceteze contractul de furnizare a apei în data de 12 noiembrie. Am discutat situația și cu primarul și cu prefectul de acolo și mi-au spus că nu va exista această versiune, în Consiliul Local s-a extins cu 90 de zile contractul cu actualul furnizor, până când intră ADI-ul în funcțiune pentru a le prelua serviciul de furnizare a apă.
Cei mai mulți dintre cetățenii care ne solicită au mai făcut alte demersuri în ceea ce privește problema lor, fiindcă ne trimit atașat documente unde au mai cerut sprijin, dar și ce răspunsuri au primit de la instituțiile pe care le-au sesizat. Ori ne spun că nu au primit niciun ajutor și doar în acele cazuri apelează la noi.
Numărul de petiții este unul destul de mare iar asta denotă o nemulțumire socială. În acest an am primit între între 800 și 1000 de petiții și până la acest moment au fost parcurse toate, suntem la zi cu ele. La începutul acestui an, Comisia era în urmă cu 350-400, petiții pe care le-am parcurs toate în ianuarie, în vacanța parlamentară, și le-am adus la zi, astfel că în februarie eram cu toate la zi.
Ne-am supraaglomerat iar vara, fiindcă a fost vacanță parlamentară, dar am început activitatea mai devreme, în august, pentru a reuși să ajung la zi. În septembrie am fost puțin supraaglomerați, dar din octombrie am ajuns din nou la zi cu aceste petiții.
Cele mai multe situații reclamate privesc administrația locală în relația oamenilor cu primăria, însă acolo vorbim despre voința politică și deseori cea personală a primarului.
Au fost câteva mai interesante la ce țin de nivel național.
Urmează să avem o întâlnire săptămâna viitoare cu Colegiul Psihologilor, cu Institutul Național de Psihologie Judiciară, cu un reprezentant de la Ministerul de Justiție și cu petenții.
Printr-un ordin al Ministrului Justiției din trecut s-a prevăzut un tabel cu experții tehnici judiciari și psihologi – care pot fi folosiți în instanță, în dosare – care trebuie să fie trecuți într-un tabel al Colegiului Psihologilor. În schimb, ei sunt înscriși și la Institutul Național al Psihologilor și Colegiul Național al Psihologilor. Practic, experții care pot fi folosiți în instanță trebuie să aparțină neapărat de Colegiu, dar, experții care desfășurau activitatea aceasta, sau mare parte dintre ei, erau toți înscriși la Institut.
Și acum avem o problemă fiindcă sunt alți bani pe care trebuie să îi plătească experții să fie înscriși în două organizații.
Posibil să avem o discuție și un cadru unitar pentru aceste chestiuni, dar pentru moment este puțin excesivă chestiunea de a-i obliga pe aceștia să fie înscriși în Colegiu, ei fiind deja și făcând expertize în trecut.
Am discutat și cu Ministrul Justiției și cu personalul care va fi prezent la întâlnire, se vor interesa de toate aspectele reclamate și zilele acestea vom programa o întrevedere pentru a clarifica situația. Vom face toate demersurile pentru a aduce lucrurile la normal, nu vorbim de a face vreo minune, vorbim despre normalitate.
Asta încearcă să facă Comisia în toate spețele pe care le primește, vorbim despre o normalitate.
O altă situație, la fel de interesantă în ceea ce privește cenzura în mediul online: este vorba despre un petent din Constanța căruia i se tot închide platforma de TikTok. În această situație urmează să avem întrevedere și cu reprezentanții TikTok România, CNA, ANCOM, peste două săptămâni.
În ceea ce privește alte deplasări ale Comisiei, vom mai avea o întâlnire săptămâna viitoare, în județul Neamț. Există acolo o problemă la Serviciul de Ambulanță – sunt și niște dosare în cercetare. Am primit de la un avertizor, sub anonimat, o sesizare conform căreia persistă aceleași probleme la Serviciul de Ambulanță, legate de angajări fictive etc.
Situația este puțin delicată, deoarece există o anchetă în curs. Vom merge să facem o constatare, iar documentele le vom trimite, cel mai probabil, către Parchet, pentru a fi avute în vedere în acea anchetă penală.
Pe de altă parte, tot în județul Neamț, la comuna Tașca, avem o altă sesizare privind o fabrică ce nu ar avea un filtru funcțional permanent, ci doar parțial. Oamenii de acolo s-au plâns că au cenușă pe mașini, pe geamurile caselor — efectiv, totul este acoperit de cenușă. Se pare că este o fabrică ce prelucrează ciment, iar în urma arderii rezultă aceste reziduuri. Totuși, filtrul respectiv trebuie să funcționeze non-stop, așa că vom merge să verificăm situația reclamată. Nu știm încă dacă sesizările sunt întemeiate sau nu, însă numărul lor este destul de mare.
Așadar, vom merge să facem o verificare la fața locului.
Mulți dintre oamenii care ne-au trimis petiții sună la Secretariatul Comisiei să ne mulțumească pentru că ne-am interesat de problema lor, iar unora le-am rezolvat diverse probleme.
Fiind foarte multe cazuri, nu am putut contoriza exact cine a sunat, însă m-am bucurat și m-am simțit împăcat cu ideea că am făcut câteva lucruri bune, care chiar au dus la rezolvarea unor probleme.
3. În ce măsură ați reușit să transpuneți în inițiative legislative în primul an de activitate promisiunile făcute în campania electorală?
În ceea ce privește promisiunile pe care le-am făcut, eu mi-am asumat un proiect pentru reducerea traficului și consumului de droguri în școli și licee. Aici ne amintim și de cazul de la Mangalia, din primăvara acestui an, când o elevă a fost găsită inconștientă în toaleta școlii după ce a urmat droguri pe care le-a achiziționat din curtea unității de învățământ
Am făcut demersurile necesare cu privire la inițiativă, am făcut conferințe, dezbateri, am inițiat proiectul… Din păcate, proiectul a primit câteva avize negative în cadrul Senatului. Am solicitat documente suplimentare, iar procesul s-a prelungit. În cele din urmă, inițiativa a fost adoptată tacit, deoarece nu toate Comisiile au reușit să finalizeze rapoartele la timp, neprimind materialele necesare înainte de expirarea termenului legal.

Pe de o parte, pot spune că proiectul a fost adoptat de Senat, însă, pe de altă parte, nu sunt mulțumit de atitudinea colegilor din alte partide, care au votat mai degrabă pe criterii politice sau în acord cu poziția Guvernului. Punctul de vedere transmis de Executiv s-a axat, în mare parte, pe critici legate de aspectele financiare ale inițiativei – despre banii alocați pentru polițiști sau jandarmi.
S-a făcut o evaluare, iar în județul Constanța sunt 67 de unități școlare ce urmează a fi protejate de polițiști/jandarmi. Dacă discutăm despre bugetul pe care îl are Institutul de Cercetare a Levandului, spre exemplu, am acoperit județele Constanța și Tulcea.
Sunt, desigur, în favoarea cercetării și nu spun că acest domeniu nu trebuie susținut. Totuși, nu consider necesară existența unui institut de sine stătător, cu întreaga structură administrativă – chirii, șofer, secretar, jurist, contabil și alte funcții de suport. Activitatea ar putea fi derulată eficient ca un birou în cadrul unui institut național de cercetare, de exemplu un birou dedicat cercetării lavandei, fără toate costurile suplimentare aferente unui institut complet.
Sumele implicate nu sunt foarte mari, dar trebuie privite în context – vorbim de 67 de unități școlare și de multiple structuri administrative. În prezent, proiectul a fost adoptat în Senat și urmează să ajungă la Camera Deputaților, care va avea rolul de Cameră Decizională.
Acolo mă voi prezenta în fața fiecărei comisii, așa cum am făcut și aici, și voi expune din nou situația și problema. Pentru că, dacă vorbim despre consumul de substanțe interzise în școli, știm cu toții că acest fenomen există și este în creștere. Ce face statul român pentru a proteja copiii cât timp aceștia se află la școală?
Când un părinte își trimite copilul la școală, are, cel puțin teoretic, încrederea că statul este responsabil pentru ceea ce se întâmplă acolo. De aceea, profesorii au și ei răspunderea lor pentru siguranța copiilor din școli. Întrucât învățământul este obligatoriu, statul are obligația nu doar de a asigura educația, ci și protecția copilului.
Există numeroase studii care arată că consumul de droguri în rândul tinerilor este în creștere. Eu nu pot accepta ideea că statul a pierdut lupta cu drogurile, așa cum au afirmat unii reprezentanți ai autorităților, și nici că România ar fi un stat eșuat. Aceasta a fost o chestiune politică, iar atunci am spus și am scris clar că nu putem accepta o astfel de atitudine. De ce să așteptăm pasiv? Este vorba de bani sau de altceva când discutăm despre copiii României?


Acești copii sunt ai tuturor românilor – și le-am spus clar: sunt și copiii voștri, pentru că și ei merg la școală. Nu aveți nepoți sau rude care învață la școală?
Mai întâi trebuie introdus proiectul pe ordinea de zi care este stabilită de Comitetul Liderilor, iar ulterior proiectul intră în Biroul Permanent care decide înaintarea către comisie pentru raport și vot final.
Eu urmăresc în continuare deblocarea procedurii la Camera Deputaților și susțin accelerarea parcursului legislativ.
Există, așadar, mai multe etape premergătoare până ca un proiect să fie dezbătut în plen. Camera Deputaților, fiind cameră decizională, are un volum mare de dosare în lucru.
La Senat lucrurile se mișcă puțin mai repede, dar nu înțeleg de ce este așa, având în vedere că acolo ajung primele majoritatea proiectelor. Noi suntem prima cameră sesizată, adică noi facem analiza inițială. Din păcate, unele proiecte trec tacit, fără dezbatere, lucru care nu mi-a convenit deloc, pentru că aș fi vrut să pot arăta clar: „Uitați, nu vă interesează soarta copiilor din România?”
Oricât ar costa, nu este vorba despre sume astronomice. Există alte cheltuieli mult mai mari pe care le acceptă fără probleme. Sincer, poate ar trebui, în loc de tăieri din proiecte importante pentru copii, să se reducă subvențiile acordate partidelor politice parlamentare.
4. Ați avut discuții cu parlamentarii din Constanța, din celelalte partide, pentru ca și ei să facă demersuri în legătură cu acest proiect?
Da, am purtat discuții cu mai mulți parlamentari, din toate partidele, nu doar cei din Constanța. Nu am abordat oameni „pe persoană fizică” ca să-i trag de mânecă, ci am prezentat proiectul la nivel de grupuri parlamentare.
Am explicat în detaliu modificările propuse tuturor grupurilor parlamentare din Senat: PSD, PNL, USR, UDMR, precum și celorlalte formațiuni politice.
De la începutul anului am organizat conferințe și dezbateri pentru a ajunge la o formulă cât mai aplicabilă și agreată de toţi. Am invitat și reprezentanți ai Ministerului Educației, ai Ministerului Afacerilor Interne, ai Poliției și ai Jandarmeriei, pentru ca propunerea să fie analizată și din perspectiva aplicării practice. Există și un precedent la nivel local — prezența serviciilor de ordine în curtea unor școli — așa încât nu vorbim despre o măsură nouă, ci despre o practică care trebuie reglementată și coordonată de stat.
5. Ce alte inițiative legislative ați mai înaintat?
O altă inițiativă legislativă pe care am inițiat-o și care a fost adoptată a vizat desfășurarea activității de avocat.
În cadrul activităților desfășurate de avocat se regăsește, printre altele, și cea de mediator. În anul 2006 a fost instituită profesia de mediator, distinctă de cea de avocat, fără ca avocații să fie recunoscuți ca mediatori de drept.
Am reușit să trecem prin Senat această modificare legislativă, prin care se prevede calitatea de mediator de drept pentru avocat – calitate care, de altfel, era deja recunoscută de legea privind exercitarea profesiei de avocat. Astfel, avocații nu mai trebuie să se înscrie în Registrul Mediatorilor, întrucât sunt mediatori de drept. Este o măsură firească, care corectează o nedreptate. Proiectul a fost adoptat de Senat și urmează să fie dezbătut la Camera Deputaților, unde nu putem anticipa rezultatul.
De asemenea, am depus numeroase amendamente în cadrul Comisiei Juridice. Nu mi-am însușit în totalitate forma finală a reglementărilor, însă, prin amendamentele mele, s-a ajuns la o variantă mai echilibrată și coerentă din perspectivă juridică.
Vă pot da un exemplu: modificarea făcută la codul penal în ceea ce privește consumul de droguri la volan.
Acolo am avut o modificare semnificativă a versiunii inițiale, pentru că nu puteam fi de acord cu forma propusă la început. Ideea de bază era bună, dar formularea trebuia ajustată. În urma amendamentelor pe care le-am făcut – și care au fost susținute ulterior și de ceilalți colegi, inclusiv de inițiatori – a rămas valabilă o versiune care reflectă, în mare parte, propunerea mea.
Cum era textul inițial și ce amendamente au fost aduse?
Inițial, era o formulare foarte scurtă: „Prezența în sânge a drogurilor la volan se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani.”
Probabil a fost depusă așa doar pentru a intra în circuitul legislativ, știind de la început că va fi modificată, fiindcă era prea sumară. De altfel, pedepsele de la 2 la 7 ani sunt prevăzute în Codul Penal doar pentru formele agravante ale acestei infracțiuni.
Baza este de la 1 la 5 ani, la fel ca în cazul alcoolului. Așadar, consumul de alcool la volan se pedepsește cu 1–5 ani, iar pentru droguri era prevăzut același interval. Agravanta intervine atunci când persoana deține un atestat profesional – de exemplu, dacă e șofer de autobuz și este depistat sub influența drogurilor, pedeapsa crește la 2–7 ani.
Am avut numeroase dezbateri pe tema „prezenței în sânge a substanțelor psihoactive”, pentru că, după cum știm, unele medicamente obișnuite – precum paracetamolul, ibuprofenul sau Nurofen Plus – conțin substanțe cu efect psihoactiv. Pe viitor, aceste medicamente vor putea fi administrate doar pe bază de prescripție medicală, tocmai pentru că, dacă ești testat, urmele lor pot rămâne în sânge câteva ore.
Astfel, dacă aparatul detectează simpla prezență a unei astfel de substanțe, va fi nevoie să poți prezenta o rețetă medicală, pentru a nu răspunde penal.
Desigur, vorbim aici de situații excepționale. Legea vizează consumul de droguri la volan – adică orice substanță psihotropă serioasă care afectează capacitatea de a conduce. Au existat și decizii ale Curții Constituționale legate de modul în care se stabilește această „capacitate de a conduce”. Înainte, probele erau prelevate doar din urină, dar acestea pot indica urme de consum și la câteva săptămâni după faptă. În sânge, substanțele rămân doar câteva ore, potrivit studiilor.
Eu sunt, categoric, împotriva consumului. Dar nu putem nega realitatea: se consumă. Cine consumă, nu conduce! Punct!
Am încercat, prin aceste modificări, să acoperim și un vid legislativ apărut după deciziile Înaltei Curți și ale Curții Constituționale – un vid care privea tocmai momentul în care se stabilește capacitatea de a conduce. Spre exemplu, dacă o persoană este testată pozitiv în urină, dar declară că a consumat acum două săptămâni, atunci nu mai vorbim de afectarea capacității de a conduce în momentul testării.
Pentru a clarifica aceste situații, se fac examinări medicale la momentul recoltării probelor: medicul verifică dacă persoana merge drept, dacă este atentă, concentrată etc., completând o fișă standard. Pe baza acestor constatări și a analizelor de sânge, se stabilește dacă există sau nu o infracțiune.
Versiunea finală a legii este, așadar, una mult discutată și echilibrată. Prezența în sânge a substanțelor psihoactive rămâne infracțiune, dar am introdus anumite excepții absolut necesare. Unele persoane urmează tratamente cu medicamente care pot conține, în cantități infime, astfel de substanțe, fără a le afecta capacitatea de a conduce. De aceea, am prevăzut că persoanele care iau medicamente prescrise de medic, în dozele și condițiile indicate în rețetă, sunt exceptate de la răspunderea penală.
Am preluat idei și din alte articole din Codul Penal, am lucrat împreună cu colegii și am ajuns la o formulă finală coerentă.
Am avut în vedere și alte situații speciale – de exemplu, cazurile în care un șofer implicat într-un accident devine, la rândul său, victimă și trebuie tratat cu morfină sau alte substanțe psihoactive pentru a-i fi salvată viața. În asemenea cazuri, prezența substanțelor în sânge nu constituie infracțiune.
Toate aceste excepții au fost adunate și formulate clar, astfel încât legea să fie aplicabilă și echitabilă: prezența în sânge a drogurilor rămâne infracțiune, cu excepția medicamentelor administrate pe bază de prescripție medicală, în limitele prevăzute de aceasta.
Am fost coinițiator sau am susținut proiectele altor colegi, iar toate activități parlamentare pot fi văzute pe pagina mea de senator.
Un proiect interesant este cel privind lanțul scurt de aprovizionare. Ideea, care mi-a venit acum în minte, prevede ca, pe o rază de maximum 200 de kilometri, să existe cel mult un singur intermediar între producător și comerciant. Scopul este să-i ajutăm pe producătorii locali să-și vândă mai ușor produsele, fără o serie de intermediari care duc la dublarea sau chiar triplarea prețului de la raft față de cel real, primit de producător.
Au fost făcute câteva experimente în București — inclusiv domnul deputat Mohammad Murad s-a ocupat de un astfel de proiect — prin care s-au comparat prețurile din supermarketuri la produse precum varza sau ardei, iar diferențele erau de două ori mai mari față de prețul direct de la producător. Aceste diferențe provin din adaosurile și taxele aplicate de fiecare intermediar. Prin implementarea principiului lanțului scurt, pe o rază de 200 km, se aduce un plus de valoare producătorilor locali, care își pot vinde mai rapid marfa și pot avea acces la unități comerciale mari. Cu siguranță, astfel se va obține și un rulaj mai bun.
6. Care sunt planurile pentru anul viitor în ceea privește activitatea dumneavoastră parlamentară?
Planurile pentru viitor nu pot fi altele decât acelea de a analiza și verifica situațiile care intră pe rolul procesului legislativ. Cred că mă voi perfecționa și mai mult în ceea ce privește această activitate și că îmi va fi din ce în ce mai ușor să analizez toate aceste chestiuni legate de domeniul juridic și de problemele ce apar pe ordinea de zi a plenului Senatului.
Sunt multe subiecte pe care le avem în discuție.
7. Cum este situația din AUR Constanța?
Aș spune că lucrurile arată bine în AUR. Vorbim despre o coeziune tot mai bună și despre unitate — calități care nu au lipsit niciodată din echipa AUR, mai ales din echipa de la Constanța. Lucrurile merg în aceeași direcție și la nivel central, în București, unde activitatea partidului și a parlamentarilor este bine organizată. Consider că suntem pe drumul cel bun.
În ceea ce privește activitatea din teritoriu, da, merg des în județ. Am fost recent la Hârșova, acum aproximativ două săptămâni, unde am avut o întâlnire cu cetățenii. Oamenii erau interesați de situația Guvernului și se plângeau de noile taxe care urmează să intre în vigoare din ianuarie, în special cele privind impozitele pe locuințe și autoturisme, precum și de creșterea facturilor și a altor taxe și impozite.
Cu toate aceste majorări, deficitul bugetar a scăzut nesemnificativ, cu doar 0,08%. Chiar dacă procentual este o scădere, în valoare absolută suma este mai mare decât cea de anul trecut. Practic, o scădere doar pe hârtie.
Am fost și în alte localități — de exemplu la Medgidia, Mihail Kogălniceanu, Lumina și Cernavodă. La Lumina am avut o întâlnire cu colegii, iar la Mihail Kogălniceanu am discutat cu oamenii despre unele nemulțumiri legate de cariera de piatră. Practic, a fost un tur de lucru în mai multe localități.
La Cernavodă, de exemplu, am discutat și cu viceprimarul și cu echipa din zonă, pentru că avem o activitate constantă și în teritoriu.
În ceea ce privește contactul cu cetățenii din Constanța, aceștia pot apela la mine prin intermediul cabinetului parlamentar. Îi încurajez să vină personal la sediu, unde există mereu o persoană care poate prelua petiții sau solicitări de audiență. De asemenea, începând cu luna noiembrie deschidem un cabinet parlamentar și la Medgidia pentru a facilita accesul cetățenilor din acea zonă la un reprezentant parlamentar.

7. Ce mesaj le transmiteți constănțenilor?
Le transmit constănțenilor următorul mesaj: implicarea lor în politică nu trebuie să se limiteze la o dată la patru ani, atunci când votează. Ea trebuie să fie continuă, pentru că viața fiecăruia dintre noi este afectată permanent de deciziile politice.
Așa cum spuneam, noile taxe care vor intra în vigoare anul viitor – pe autoturisme, imobile, facturi și alte utilități – îi privesc direct.
De aceea, îi încurajez pe cetățeni să-i tragă la răspundere pe cei pe care i-au votat. Să-i întrebe care este poziția lor față de aceste măsuri și ce au făcut concret. Unii dintre ei sunt în opoziție, alții în coaliție – dar toți trebuie să dea socoteală alegătorilor lor.
Eu cred că acesta este modul real de a exercita puterea poporului: cetățeanul trebuie să se implice, să ceară explicații și să-i responsabilizeze pe cei aleși. Poporul român este cel care trebuie să conducă și să decidă în țara sa!
Citește și:







