Colegiul Medicilor Stomatologi din România cere ajustarea cifrei de școlarizare în medicina dentară! Ce a transmis dr. Florin Lăzărescu, președintele CMSR
Sănătate
Colegiul Medicilor Stomatologi din România solicită fundamentarea pe date a cifrei de școlarizare în medicina dentară, atrăgând atenția că Barometrul CMSR Young confirmă dificultățile de integrare profesională ale tinerilor medici stomatologi.
România formează anual aproximativ 15% din absolvenții de medicină dentară ai Uniunii Europene, deși reprezintă mai puțin de 4% din populația UE, iar Barometrul CMSR Young arată că tinerii medici întâmpină dificultăți tot mai mari de integrare profesională, spun reprezentanții Colegiului Medicilor Stomatologi din România într-un comunicat de presă.
Astfel, Colegiul Medicilor Stomatologi din România (CMSR) solicită constituirea unui grup de lucru interinstituțional pentru fundamentarea pe date obiective a cifrei de școlarizare în medicina dentară, prin raportarea la indicatori privind necesarul de resursă umană, distribuția teritorială a medicilor stomatologi și capacitatea reală de absorbție a pieței muncii.
Potrivit sursei citate, în contextul dezbaterilor publice privind necesitatea corelării cifrei de școlarizare din domeniul sănătății cu nevoile reale ale sistemului și cu capacitatea de absorbție a pieței muncii, CMSR a transmis o adresă Prim-ministrului României, Ilie Bolojan, prin care aduce în atenția Guvernului concluziile Raportului privind ajustarea cifrei de școlarizare în medicina dentară, publicat în luna martie a acestui an.
„Potrivit acestuia, România nu se confruntă cu un deficit de medici stomatologi. Dimpotrivă, în ultimii 10 ani numărul medicilor stomatologi din țara noastră a crescut cu aproximativ 50%, în timp ce populația a scăzut cu 4,7%, excedentul actual de medici stomatologi fiind estimat la aproximativ 40%. Ca atare, continuarea finanțării formării unui număr tot mai mare de absolvenți ridică problema utilizării eficiente a resurselor publice“, spun reprezentanții CMSR.
Conform sursei citate, concluziea este susținută și de datele recente ale unui sondaj intern CMSR realizat în rândul tinerilor medici stomatologi cu vârsta de până la 35 de ani, potrivit căruia 82% consideră că numărul mare de absolvenți îngreunează integrarea profesională, iar 64% indică dificultatea găsirii unui loc de muncă. Mai mult decât atât, 17% dintre respondenți iau în calcul să plece din România.
„În medicina dentară, provocarea reală nu este lipsa numerică a medicilor stomatologi, ci accesul redus al populației la servicii. Resursele publice trebuie direcționate prioritar către măsuri cu impact direct pentru pacienți: finanțarea serviciilor stomatologice prin sistemul public de asigurări de sănătate, stimularea medicilor stomatologi să practice în mediul rural și dezvoltarea programelor de prevenție și educație pentru sănătatea orală. În același timp, datele Barometrului CMSR Young arată că tinerii medici se confruntă cu dificultăți reale de integrare profesională, iar aceste semnale trebuie avute în vedere atunci când sunt stabilite politicile privind cifra de școlarizare“, a declarat dr. Florin Lăzărescu, președintele Colegiului Medicilor Stomatologi din România.
CMSR solicită constituirea unui grup de lucru interinstituțional, cu participarea Ministerului Sănătății, Ministerului Educației și Cercetării, Colegiului Medicilor Stomatologi din România și a altor instituții relevante, pentru elaborarea unei metodologii naționale de fundamentare a cifrei de școlarizare în medicina dentară. Aceasta ar trebui fundamentată pe indicatori obiectivi și măsurabili privind distribuția teritorială a medicilor stomatologi, nevoile reale de acces la servicii și capacitatea de absorbție a pieței.
Mai mulți absolvenți nu înseamnă, automat, un acces mai bun la servicii stomatologice, transmit reprezentanții Colegiului Medicilor Stomatologi din România. Pentru atingerea acestui obiectiv este nevoie de planificare responsabilă, finanțare publică adecvată, politici eficiente pentru reducerea dezechilibrelor teritoriale și colaborare între autorități, universități și organizațiile profesionale.
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
