Dosarul Retrocedărilor, termen CRUCIAL azi în instanță! Cazul ar putea zgudui piața imobiliară din Constanța
Știrile zilei
Un termen deosebit de important legat de dosarul Retrocedărilor se va judeca astăzi, 6 mai 2025, la Curtea de Apel București, în procesul care ar putea zgudui din temelii piața imobiliară din Constanța.
Judecătorii bucureșteni, de la Secția a IV-a Civilă a Curții, sunt așteptați să analizeze apelurile declarate în procesul în care Primăria Constanța a câștigat în primă instanță, la Tribunalul București, zeci de terenuri provenite din dosarul Retrocedărilor.
Cazul este cu atât mai important cu cât nume grele sunt cap de afiș în proces, în rândul proprietarilor de terenuri, printre aceștia regăsindu-se Cristi Borcea, Virgil Călina, Georgică Giurgiucanu, Dragoș Săvulescu și alții.
Dacă apelurile declarate de proprietarii terenurilor vor fi respinse de judecătorii de la Curte, Primăria Constanța ar putea deveni proprietara a zeci de terenuri vizate de Dosarul Retrocedărilor pentru care, de altfel, municipalitatea are deja o primă hotărâre favorabilă.
Judecătorii din București, așteptați să analizeze apelurile declarate
Curtea de Apel București este astfel așteptată să judece astăzi, 6 mai 2025, apelurile declarate de către majoritatea părților, atât de către proprietarii terenurilor, cât și de Primăria Constanța, Statul Român, dar și Banca Națională a României, căreia îi fusese respinsă ca inadmisibilă cererea de intervenție în proces.
Așa cum arătam în edițiile anterioare, în sentința definitivă a Curții Supreme, judecătorii au decis ca Primăria Constanța și Statul Român să facă demersurile pentru restabilirea situației anterioare în legătură cu 80 de terenuri vizate de dispozițiile de primar anulate prin sentința definitivă din dosarul Retrocedărilor.
Primăria Constanța a deschis ulterior dosarul 25579/3/2020, la Tribunalul București, în care a primit câștig de cauză, în parte, judecătorii anulând parțial, în decembrie 2023, mai multe contracte de partaj, certificat de moștenitor ori contracte de vânzare, detalii aici.
Curtea de Apel București a anunțat că va analiza apelurile declarate în cauză pentru terenurile din dosarul Retrocedărilor astăzi, de la ora 12.00.
„Se impune și desființarea actelor subsecvente (…) în ceea ce privește terenurile“
În motivarea hotărârii luate de magistrații de la Tribunalul București și care acum va fi analizată de Curtea de Apel București în luna mai, se arată printre altele, că, din moment ce Curtea Supremă a desființat Dispozițiile 679/11.03.2004, 796/19.03.2004 și 1344/31.05.2004, emise de Primarul Municipiului Constanța, „se impune și desființarea actelor subsecvente (…) în ceea ce privește terenurile pentru care instanța penală a dispus restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunilor“.
Judecătorii de la Tribunalul București au admis doar în parte cererea Primăriei Constanța în legătură cu terenurile de recuperat din dosarul Retrocedărilor, astfel că, acum, reprezentanții primăriei au atacat, și ei, în apel, hotărârea primei instanțe.
Așa se face că, în prezent, toate părțile din procesul civil, nume sonore inclusiv la nivel național. sunt cu ochii pe Curtea de Apel București.
Hotărârea primei instanțe în procesul pentru terenurile din dosarul Retrocedărilor
Amintim, prin Hotărârea 1551 din 21 decembrie 2023, Tribunalul București a admis în parte cererea principală formulată de UAT Municipiul Constanța în contradictoriu cu Georgică Giurgiucanu, Oana Cucurezeanu (fostă Giurgiucanu), Mihai Cambianu, Cristi Borcea, Mihaela Mariana Borcea, Emil Dragoș Săvulescu, Rodica Cristina Ghionea (fostă Săvulescu), Geta Săvulescu, Virgil Călina și Habitat și Ambient SA.
Georgică Giurgiucanu, Mihai Camboianu, Cristi Borcea și Habitat și Ambient SA sunt beneficiari de top ai terenurilor retrocedate din Constanța, numele lui Emil Dragoș Săvulescu regăsindu-se, de asemenea, în dosarul Retrocedărilor.
Ca o paranteză, legat de Dragoș Săvulescu, amintim că, așa cum se arăta într-o ediție anterioară, prin Hotărârea nr. 242/2024, din 13 decembrie 2024, Curtea de Apel București a constatat că sentinţa penală dată în dosarul Retrocedărilor din Constanța nu mai poate fi pusă în executare faţă de contestatorul-condamnat Săvulescu Emil Dragoş, ca urmare a recunoaşterii şi executării pedepsei în Republica Italiană, potrivit Ordonanţei nr. 6340/30.05.2024 pronunţată de Tribunalul de Supraveghere din Milano.
Pe cale de consecință, Curtea de Apel București a anulat mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 288/2017 din 07.02.2019, emis de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a Penală şi a retras mandatul european de arestare nr. 2 din 08.02.2019.
Decizia Curții de Apel București a fost menținută și de judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție a României.
În ce privește dosarul civil pentru terenurile din dosarul Retrocedărilor, prin hotărârea din decembrie 2023, Tribunalul București a constatat nulitatea absolută parțială pentru mai multe contracte de partaj, certificat de moștenitor ori contracte de vânzare ce vizau zeci de mii de metri pătrați de terenuri din dosarul Retrocedărilor și a dispus radierea drepturilor de proprietate ce erau înscrise în cărțile funciare ale suprafețelor vizate.
Pârâții au fost obligați la plata unor însemnate cheltuieli de judecată către Primăria Constanța: Georgică Giurgiucanu – 80.101,32 de lei, Emil Dragoș Săvulescu – 53.400 de lei, Cristi Borcea – 44.500 de lei, Habitat și Ambient SA – 181.635,65 de lei, Mihai Camboianu – 3.632,71 de lei.
A fost respinsă cererea de obligare la plata cheltuielilor de judecată a pârâților Oana Cucurezeanu (fostă Giurgiucanu), Mihaela Mariana Borcea, Rodica Cristina Ghionea (fostă Săvulescu), Geta Săvulescu și Virgil Călina.
Tribunalul, explicații privind hotărârea din procesul pe terenurile din dosarul Retrocedărilor
Așa cum precizam anterior, în Hotărârea 1551/2023, vizând terenurile din dosarul Retrocedărilor, judecătorii au arătat, printre altele, că „principiul anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului iniţial (resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis), deşi fără o consacrare legală cu titlu general, desemnează regula de drept conform căreia anularea actului juridic iniţial atrage şi anularea actului juridic subsecvent, din cauza legăturii juridice dintre aceste acte“.
„Acest principiu priveşte efectele nulităţii actului juridic faţă de terţi şi este consacrat în prezent de art. 1.254 alin. 2 Cod civil 2009, care prevede că «Desfiinţarea contractului atrage, în condiţiile legii, şi desfiinţarea actelor subsecvente încheiate în baza lui»“, au spus judecătorii.
În continuare, instanța a arătat, în termeni tehnici, că „principiul resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis este consecinţa celorlalte două principii ale efectelor nulităţii, dar şi a principiului nemo plus iuris ad allium transferre potest, quam ipse habet (nemo dat quod non habet)“.
Judecătorii au explicat astfel, referitor la terenurile din dosarul Retrocedărilor vizate de procesul primăriei, că „altfel spus, atunci când prin anularea actului juridic iniţial se desfiinţează dreptul transmiţătorului din actul juridic subsecvent (dobânditor al unui drept în actul juridic iniţial), rezultă că acesta a transmis un drept pe care nu îl avea, astfel încât nici subdobânditorul nu putea deveni titularul acestui drept“.
Acum, însă, rămâne de văzut ce vor decide judecătorii de la Curtea de Apel București cu privire la acțiunea primăriei de recuperare a terenurilor vizate de dosarul Retrocedărilor.
Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată
Sursa foto (cu rol ilustrativ): Primăria Constanța
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
