Dosarul Retrocedărilor, vizat de o cerere de REVIZUIRE. Totul s-ar putea decide ASTĂZI, la București

Știrile zilei
Judecătorii ar putea decide astăzi, 10 martie 2025, revizuirea procesului cunoscut generic drept dosarul Retrocedărilor, cauza care vizează retrocedările a mii de metri pătrați din Constanța, despre care instanța supremă a stabilit că ar fi fost nelegale.
Curtea de Apel București va analiza astăzi, de la ora 10.00, cererea de revizuire a dosarului, formulată de evaluatorul Alin Horațiu Dima, trimis în judecată în acest dosar de procurorii Direcției Naționale Anticorupție.
Hotărârea pe care o vor lua judecătorii de la Curtea de Apel București cu privire la cererea de revizuire formulată în legătură cu dosarul Retrocedărilor va putea fi însă atacată la Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea Supremă de Justiție a României.
Așa cum arătam în edițiile anterioare, prin Decizia nr. 32/A/07.02.2019, sentința definitivă pronunțată de Curtea Supremă în dosarul Retrocedărilor, Alin Horațiu Dima, evaluatorul care a solicitat revizuirea cazului, a fost condamnat la o pedeapsă de șase ani de închisoare în legătură cu retrocedările nelegale (potrivit celor reținute de instanța de judecată) ale unor terenuri din Constanța și Mamaia.
Acum, acesta solicită revizuirea cazului care a dus la condamnarea sa, solicitarea fiind înregistrată pe rolul Secției Penale a Curții de Apel București în luna decembrie 2024.
Dosarul Retrocedărilor, analizat, din nou, de Curtea de Apel București
Facem mențiunea că cererea de revizuire a fost înregistrată la Curtea de Apel București pentru că aceasta este instanța care a judecat dosarul Retrocedărilor, la fond.
Acum, prin cererea de revizuire formulată, judecătorii Curții de Apel București vor deschide din nou dosarul Retrocedărilor, pentru a verifica dacă se impune, într-adevăr, revizuirea cazului, astfel cum solicită evaluatorul Alin Horațiu Dima.
După cum arătam și în edițiile anterioare, horărârea inițială, pronunțată în prima instanță de către judecătorii de la Curtea de Apel Bucureștim, a fost ulterior atacată la Înalta Curte de Casație și Justiție, instanță care a pronunțat decizia definitivă în cauză, la data de 7 februarie 2019, adică Decizia nr. nr. 32/A/07.02.2019.
Cererea de revizuire formulată în legătură cu dosarul Retrocedărilor a primit indicativul 7754/2/2024 și, în cauză, judecătorii din București sunt așteptați să reia astăzi discuțiile, la ultimul termen, din data de 10 februarie 2025, procesul fiind amânat pentru a se putea depune la dosarul cauzei mai multe documente ce trebuie să fie studiate de către părți.

Așa cum am precizat și anterior, hotărârea pe care o vor lua judecătorii de la Curtea de Apel București cu privire la cererea de revizuire va putea fi ulterior atacată la instanța de control judiciar, respectiv, Înalta Curte de Casație și Justiție.
Proces civil desprins din dosarul Retrocedărilor
În paralel cu această cerere de revizuire, la Curtea de Apel București a ajuns recent și procesul civil desprins din dosarul Retrocedărilor, cauza în care Primăria Constanța a obținut, în primă instanță, anularea mai multor documente de proprietate pentru 49 de terenuri vizate de retrocedări.
Cazul respectiv a ajuns la Curtea de Apel București după ce hotărârea Tribunalului București a fost atacată în apel de către proprietarii terenurilor (protagoniști din dosarul Retrocedărilor), Primăria Constanța, Statul Român, dar și Banca Națională a României, căreia îi fusese respinsă ca inadmisibilă cererea de intervenție în proces.
Detalii complete despre procesul civil desprins din dosarul Retrocedărilor, dar și despre motivarea hotărârii de anulare a actelor de proprietate pentru cele aproape 50 de terenuri pot fi consultate aici.
Sursa foto: Primăria Constanța
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:







