Iată MOTIVAREA judecătorilor. Clasare pentru Radu Mazăre și achitare pentru Marcela Enache, în dosarul terenurilor vândute aparent la preț derizoriu

Marcela Enache, fost secretar al municipiului Constanța, a fost achitată în dosarul în care a fost trimisă în judecată de DNA Constanța pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată.

Decizia de achitare a fost luată joi, 19 decembrie 2024, de judecătorii de la Tribunalul Constanța, care a ajuns la concluzia că fapta nu ar fi fost săvârșită cu vinovăția cerută de lege.

Pe lângă decizia de achitare a Marcelei Enache, tribunalul a respins acțiunea civilă formulată în cauză de Municipiul Constanța prin reprezentant legal Primarul Municipiului Constanța – Vergil Chiţac, care s-a constituit parte civilă cu suma de 1.732.687,5 euro, ca inadmisibilă.

Decizia Tribunalului Constanța nu este una definitivă.

DNA Constanța a clasat cercetările față de Radu Mazăre

Amintim că în acest dosar a fost trimis în judecată inițial și Radu Ștefan Mazăre, fostul primar al municipiului Constanța, suspectat de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată.

Prin decizia nr. 547/2022, din 21.09.2022, Curtea de Apel Constanța a dispus definitiv restituirea cauzei la DNA Constanţa.

Apoi, DNA Constanța a clasat cercetările față de Radu Mazăre și a dispus trimiterea în judecată a Marcelei Enache.

În rechizitoriul întocmit, procurorii DNA Constanța au reținut, în esență, următoarea stare de fapt:

„În perioada 2003-2012, inculpata Enache Marcela, în calitatea menționată mai sus, cu încălcarea prevederilor legale, ar fi contrasemnat pentru legalitate un număr de șapte Hotărâri ale Consiliului Local Constanța prin care se aproba, la un preț derizoriu (și de patru ori mai mic decât prețul pieței), vânzarea prin negociere directă a unor terenuri (în suprafață totală de 3.590 mp), aparținând domeniului privat al UAT Constanța.

De menționat este faptul că terenurile respective, situate în zone cu potențial turistic și comercial deosebit, ar fi intrat în posesia unor societăți comerciale controlate de oameni de afaceri din anturajul edilului, care conducea primăria municipiului Constanța la vremea respectivă.

Primăria municipiului Constanța s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 1.732.687,5 euro“.

Fragmente din motivare

În motivarea deciziei de achitare, Tribunalul Constanța arată, printre altele, că „secretarul unității administrativ-teritoriale are obligația înscrisă în lege să avizeze, pentru legalitate, hotărârile Consiliului Local, însă inculpata în calitate de secretar al Consiliului Local își dădea acest aviz în privința respectării procedurilor de la momentul inițierii proiectului de hotărâre și până la momentul adoptării unei hotărâri HCL inclusiv, pentru a nu se înregistra încălcări ale legii sau ale HCL emise anterior în materia vânzării unor imobile din proprietatea privată a primăriei, în speță, HCL Constanţa nr.239/30.05.2003, 74/30.01.2007, 231/11.04.2007, 302/18.05.2007,130/27.02.2008, 599/20.10.2008, 312/20.11.2012“.

Tribunalul mai reține în motivare că „inculpata nu era factor de decizie cu privire la chestiunile de fond și cu privire la documentația aferentă, inclusiv a rapoartelor de evaluare efectuate în cazul fiecarui imobil în parte, ce face obiectul vânzării“.

„În aceste chestiuni“, mai arată tribunalul, „existau compatimente specializate, așa cum martorii o confirmă, care își dădeau avizul favorabil sau nu, pentru ca ulterior toate aceste avize să stea la baza adoptării unei hotărâri de Consiliu Local“.

Controlul de legalitate, „formal şi limitat“

„Răspundere nu poate fi transferată la acest moment în sarcina inculpatei, al cărei control de legalitate era unul formal şi limitat, existând în această materie, hotărâri ale Consiliului Local, anterior adoptate care reglementau situația vânzărilor acestor categorii de imobile și care au fost suspuse la vot în cadrul ședințelor Consiliului local, unde consilierii locali își exprimau votul în cunoștință de cauză, luând în calcul și aspecte ce țineau de evaluarea corectă sau nu a unui imobil, cu posibilitatea de a solicita eventual o altă evaluare sau alte relații de la compartimentele de specialitate responsabile în fiecare caz, ședinte la care inculpata, chiar dacă participa, nu participa la vot“, se mai arată în motivarea Tribunalului Contanța.

„Nu inculpata era cea care hotăra dacă era conformă vânzarea imobilelor“

În continuare, instanța de fond mai reține în motivare că „se poate remarca faptul că, toate acele legături și interese la care se face trimitere în rechizitoriu se referă la (….), ce avea calitatea de primar, însă nu se face nicio conexiune cu inculpata, pentru a se putea afirma cu certitudine că, aceasta a acționat vreun moment cu intenție, de a sprijini activitatea infracționala a altei persoane, astfel încât să fie adoptate HCL Constanţa nr.239/30.05.2003, 74/30.01.2007, 231/11.04.2007, 302/18.05.2007,130/27.02.2008, 599/20.10.2008, 312/20.11.2012, deși și-a dat avizul în privinta acestora şi nu inculpata era cea care hotăra dacă era conformă vânzarea imobilelor prin negociere directă, terenuri ce aparțineau domeniului privat  al UAT Constanța, deoarece acest aspect era stabilit printr-o procedură (…)“.

Prin urmare, pe baza înscrisurilor aflate la dosar, Tribunalul Constanța a apreciat că, în cauza se impune să fie adoptată o soluție de achitare a inculpatei pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu, întrucât fapta nu a fost săvârșită cu vinovăția cerută de lege.

Așa cum arătam și mai sus, decizia Tribunalului Constanța nu este una definitivă.

Precizăm că trimiterea în judecată reprezintă o etapă a procesului penal, reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul constituțional al prezumției de nevinovăție.

Sursa text: portal instanțe de judecată și rejust.ro

OBSERVAȚII:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Citește și:

Motivare incredibilă pentru Dragoș Săvulescu, condamnat în dosarul Retrocedărilor din Constanța. Cum i-a fost anulat mandatul de executare

Dorin Meran, fostul șef al Gărzii de Mediu Tulcea, CONDAMNAT definitiv la Constanța