INTERVIU Colonelul Cătălin Chirca, din STS, răspunsuri pentru întrebările care macină milioane de români: cine numără voturile la alegeri și interceptările băieților cu ochi albaștri

Într-un amplu interviu acordat Ziarului Amprenta, Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) răspunde la două întrebări esențiale, care macină milioane de români: cine și de ce ne interceptează convorbirile și, respectiv, cine numără voturile la alegeri. De asemenea, tot în cadrul interviului, a fost atins și subiectul noului sediu al Direcției Județene de Telecomunicații Speciale Constanța.

În țara „celor șapte servicii secrete“, a „băieților cu ochi albaștri“ și a zicalei bine încetățenite „nu contează cu cine votezi, contează cine numără voturile“, Serviciul de Telecomunicații Speciale, prin vocea purtătorului de cuvânt, colonelul Cătălin Chirca, vine să lămurească misterul creat în jurul celor două mari întrebări și să spulbere, cu argumente, teoriile conspirației.

1. Domnule colonel, în țara în care mai toți cetățenii trăiesc cu gândul la mitul așa-numiților „băieți cu ochi albaștri” de la serviciile secrete, care le-ar asculta non-stop telefoanele, vă rugăm să ne vorbiți puțin despre activitatea Serviciului de Telecomunicații Speciale, care, prin titulatura sa, i-ar putea face pe mulți să creadă că serviciul fix cu asta se ocupă – monitorizarea permanentă a conversațiilor dintre români.

Cătălin Chirca: Ați punctat bine: este vorba despre un mit. Diversificarea serviciilor IT&C furnizate de instituția noastră pentru autoritățile publice și promovarea transparentă a misiunii și a activităților Serviciului de Telecomunicații Speciale în rândul publicului larg și în social media, ne arată, de fapt, că rolul nostru în arhitectura statului român este din ce în ce mai bine înțeles. Vedem că schimbarea de generații aduce în echipele de ingineri și specialiști tot mai mulți tineri pasionați de comunicații, tehnologia informației, tehnologii emergente și securitate cibernetică. Ei știu de ce își doresc să lucreze la STS, pentru că într-o singură instituție pot să profeseze orice job din zona IT&C.

Ca să răspund și mai aplicat la întrebare: STS nu are nici atribuții, nici capabilități tehnice pentru a intercepta sau a asculta convorbirile telefonice ale cetățenilor. STS nu este un serviciu de informații, ci un partener tehnologic care asigură securitatea comunicațiilor autorităților și funcționarea unor sisteme critice pentru societate. Suntem o instituție tehnică, specializată în furnizarea de servicii securizate de comunicații și tehnologia informației pentru autoritățile statului. Ne ocupăm cu protejarea comunicațiilor instituționale, nu cu monitorizarea populației. E bine de știut, totuși, că telefoanele oamenilor sunt conectate la rețelele operatorilor de telefonie mobilă, nu la STS.

Așadar, furnizăm infrastructura tehnică necesară pentru desfășurarea activității instituțiilor statului, în condiții optime și de securitate cibernetică, asigurăm servicii securizate de comunicații, dezvoltăm aplicații, sisteme și servicii de tehnologia informației. Administrăm rețele și centre de date și, nu în ultimul rând, administrăm Sistemul național unic pentru apeluri de urgență 112 (SNUAU 112) alături de multe sisteme IT&C vitale pentru statul român. Toate cu un înalt grad de disponibilitate, soluții redundante și măsuri de securitate.

2. Vorbiți-ne puțin, vă rugăm, despre rolul pe care îl are Serviciul de Telecomunicații Speciale în procesul electoral. Ce face, mai exact, STS la alegeri, pe înțelesul tuturor?

Cătălin Chirca: Pe înțelesul tuturor, procesul electoral în România se desfășoară pe hârtie, votul este pus cu o ștampilă pe buletinul de vot și voturile numărate sunt consemnate tot pe hârtie, pe un proces-verbal tipizat. STS are un rol pur tehnic, care sprijină desfășurarea procesului electoral. Prin sistemele și aplicațiile informatice dezvoltate, pe care le folosește personalul din secțiile de votare – care nu este al STS –, este monitorizată prezența în secțiile de votare (câți alegători se prezintă în secția de votare), este împiedicat votul multiplu (sistemul semnalează, de exemplu, o persoană care se prezintă a doua oară în secția de votare, deși a votat), este filmată numărarea voturilor sau sunt transmise datele din secții (datele pe care personalul din secțiile de votare le consemnează pe hârtie sunt introduse în sistem, pentru ca birourile electorale să facă o dublă verificare). Nu numărăm voturi, nu introducem date și nu influențăm rezultatele în niciun fel. Vă spuneam mai devreme că personalul STS nu se află în secțiile de votare, așadar este foarte evident că nu numără și nu operează sistemele informatice utilizate în ziua votului.

Totodată, configurăm echipamentele folosite în secții, instruim personalul desemnat de alte autorități și oferim asistență tehnică. Misiunea noastră este să ne asigurăm că sistemele funcționează corect, neîntrerupt și sigur. De-a lungul anilor, ținând cont de specificul fiecărui proces electoral, Serviciul de Telecomunicații Speciale a implementat noi cerințe operaționale stabilite de către Autoritatea Electorală Permanentă, Biroul Electoral Central și Institutul Național de Statistică.

3. Poate Serviciul de Telecomunicații Speciale să „fure” sau să „reașeze” voturile exprimate de cetățeni pentru un candidat sau altul?

Cătălin Chirca: Nu. Categoric nu. Voturile sunt numărate fizic în secțiile de votare, de către membrii desemnați ai birourilor electorale, iar rezultatele sunt consemnate în procese-verbale asumate prin consens și semnate de toți cei prezenți. Procesele-verbale semnate de membrii secției de votare reprezintă documentele oficiale cu rezultatele votului. Datele sunt apoi transmise în sistemele informatice, unde noi asigurăm transmiterea și publicarea lor pe un site care poate fi accesat de oricine.

În plus, pentru a garanta integritatea informațiilor, folosim tehnologii avansate, cum ar fi blockchain, care face imposibilă modificarea datelor odată ce au fost înregistrate. Tot procesul este transparent și poate fi verificat de oricine atât pe site-ul https://prezenta.roaep.ro, cât și pe https://voting.roaep.ro, inclusiv de partide politice, observatori ori cetățeni. Sistemele informatice nu sunt folosite pentru vot electronic, ci pentru identificarea rapidă a tentativelor de vot multiplu, pentru date statistice referitoare la prezența la vot și pentru a afișa public datele din procesele-verbale încheiate și semnate de către membrii birourilor secțiilor de votare.

4. Ce reprezintă Centrul Operațional de Răspuns la Incidente de Securitate (CORIS-STS) și cum funcționează?

Cătălin Chirca: CORIS-STS este centrul nostru de prevenire și intervenție în cazul incidentelor de securitate cibernetică, fiind prima structură guvernamentală de acest fel. Este, practic, linia noastră de apărare atunci când sistemele informatice administrate de către STS și utilizate de instituțiile publice se confruntă cu amenințări precum atacuri informatice sau breșe de securitate. Specialiștii de la CORIS-STS acționează rapid pentru a bloca efectele unui atac cibernetic și pentru a asigura funcționarea serviciilor în condiții de siguranță. În același timp, oferă sprijin pentru prevenirea unor astfel de incidente, prin măsuri proactive continue, analize de risc și evaluări de securitate. CORIS-STS este membru acreditat Trusted Introducer din anul 2011, ceea ce confirmă faptul că respectăm standarde internaționale în gestionarea incidentelor de securitate.

5. Ce sunt infrastructurile critice pe care Serviciul de Telecomunicații Speciale le administrează și de ce este importantă această componentă a activității STS?

Cătălin Chirca: Infrastructurile critice sunt acele sisteme de comunicații și IT fără de care funcționarea statului ar fi puternic afectată. STS administrează o parte importantă din aceste infrastructuri: rețele securizate pentru autorități, platforme digitale folosite în situații de urgență sau în procesele electorale, comunicații prin satelit, servicii de criptare și multe altele. Un exemplu este Sistemul 112 pe care STS îl administrează din punct de vedere tehnic și operațional și care din anul 2004 încoace contribuie zi și noapte la salvarea de vieți. Toate aceste sisteme trebuie să funcționeze 24 de ore din 24, 7 zile din 7, în condiții de maximă securitate, pentru a sprijini deciziile rapide ale autorităților și pentru a proteja populația în orice fel de situație.

Având în vedere contextul actual de securitate, care este din ce în ce mai complex, obligația Serviciului de Telecomunicații Speciale – de a asigura continuitatea, disponibilitatea, confidențialitatea și protejarea funcționării optime a tuturor acestor infrastructuri – este centrată pe nevoia de reziliență. Acest lucru implică și pilonii de bază ai acestui concept, și anume: capacitatea de a anticipa și preveni amenințările, capacitatea de a oferi protecție și de a rezista în situații de criză, capacitatea de a atenua incidentele și de a redresa sistemele și serviciile în cel mai scurt timp, capacitatea de a avea backup, precum și capacitatea de recuperare și adaptare în urma incidentelor.

În administrarea și operarea infrastructurilor critice naționale ori în furnizarea de servicii esențiale din zona sa de competență și responsabilitate, STS s-a adaptat în permanență contextului de securitate mereu în evoluție, aplicând noi abordări ale soluțiilor de digitalizare, extrem de importante fiind implementarea unor principii de bază, cum ar fi „security-by-design” sau „privacy-by-design”, încă din faza de proiectare a acestora.

Administrarea infrastructurilor critice este esențială pentru funcționarea statului, siguranța cetățenilor și reziliența națională în fața oricăror provocări sau amenințări.

6. Legat de numărul de urgență 112, cetățenii (mai mici sau mai mari) au uneori tendința de a face glume sau farse, apelând numărul de urgență cu false probleme, dar sunt uimiți când află că au de plătit amendă pentru apelarea abuzivă a 112 și, cel mai adesea, nu înțeleg de ce este așa de mare „supărarea” autorităților pentru o glumă nevinovată, încât să fie amendați. Explicați-ne, vă rugăm, de ce poate fi sancționat un cetățean când apelează 112 fără a avea o urgență reală?

Cătălin Chirca: Serviciu 112 este destinat strict urgențelor – pentru cazuri în care viața, sănătatea sau siguranța sunt în pericol ori când proprietatea sau mediul sunt într-o situație de risc. Când cineva sună fără un motiv serios, linia de urgență este ocupată și, în același moment, o altă persoană poate să aibă o urgență reală, iar răspunsul operatorului este vital. În plus, un apel fals pune în mișcare resurse – ambulanțe, echipaje de poliție sau pompieri – care ar putea lipsi exact acolo unde chiar este nevoie.

De aceea, apelurile repetate care nu reprezintă urgențe sau cele false sunt sancționate de către personalul din Ministerul Afacerilor Interne, nu din dorința de a pedepsi, ci pentru a proteja funcționarea eficientă a sistemului și pentru a oferi ajutor celor care au cu adevărat nevoie.

În ieșirile noastre publice, în încercarea de a promova apelarea responsabilă, invităm pe toată lumea să își pună o întrebare înainte de a apela 112: Este nevoie de intervenția imediată a vreunei autorități pentru urgența pe care o am? Este un filtru util înainte de a iniția un apel la Serviciul de urgență.

O pondere deloc neglijabilă a apelurilor non-urgente la 112 provine și din manipularea necorespunzătoare a telefonului, din încercarea de a suna la un număr asemănător sau din neconfigurarea corectă a tastelor rapide. Totodată, sunt și situații de apelare neintenționată, involuntară, când telefonul este în buzunar sau în geantă. În cele mai multe astfel de cazuri, persoana nu realizează că a sunat la 112. Aceste apeluri sunt efectuate de pe telefoane, ceasuri smart sau diferite gadgeturi. Operatorii STS recomandă utilizarea atentă a acestor dispozitive și, în cazul în care o persoană este reapelată de Serviciul de urgență 112, să răspundă și să informeze că apelul a fost făcut din greșeală.

Există într-adevăr situații în care persoanele sună pentru a face glume sau farse, pentru a cere informații privind programul de lucru sau adresele unor instituții publice, pentru a comanda un taxi, pentru a afla starea vremii, mersul trenurilor sau al mijloacelor de transport în comun sau chiar pentru a-și manifesta nemulțumirea sau opiniile față de serviciile furnizate de diverse societăți ori instituții publice sau private. Aceste apeluri nu reprezintă urgențe.

Fiecare apel inutil, fals sau realizat în glumă blochează o linie și un operator 112 și poate cauza întârzieri pentru un apelant care se confruntă cu o situație reală de pericol!

7. În final, vă rugăm să ne spuneți care este stadiul lucrărilor necesare construirii noului sediu al Direcției Județene de Telecomunicații Speciale Constanța.

Cătălin Chirca: În ultimii ani, mai multe sedii ale direcțiilor județene de telecomunicații speciale au fost relocate în spații noi, achiziționate sau preluate în administrare ori folosință gratuită de către STS de la alte instituții. Acolo unde nu au existat astfel de posibilități, instituția a făcut eforturi să dezvolte sedii noi, toate aceste acțiuni încadrându-se în politica STS de a asigura condiții optime de lucru personalului propriu și pentru buna funcționare a infrastructurii tehnice de care are nevoie statul român.

Și noul sediu al DJTS Constanța se înscrie în această linie, astfel că, pentru desfășurarea în condiții optime a activităților curente ale instituției, clădirea va fi echipată cu o serie de facilități menite să confere siguranță în exploatare și spații de lucru funcționale. Lucrările sunt în desfășurare, iar ritmul de execuție ne dă încredere că, fără să apară situații neprevăzute, finalizarea noului sediu de la Constanța se va realiza într-un timp cât mai scurt.

8. Serviciul de Telecomunicații Speciale are vreun rol în interceptările dispuse de judecători în cazul unor anchete penale sau de altă natură?

Cătălin Chirca: Nu. STS nu are nicio atribuție sau implicare în interceptarea comunicațiilor. Infrastructura pe care o administrăm este destinată exclusiv protejării comunicațiilor autorităților statului și asigurării unor servicii esențiale, nu supravegherii.

Ne ocupăm de securitatea comunicațiilor instituționale, nu de monitorizarea cetățenilor. Nu suntem un serviciu de informații, iar legea prevede clar că STS nu realizează și nu contribuie la nicio formă de interceptare a comunicațiilor.

Informații suplimentare

Potrivit colonelului Cătălin Chirca, „echipele de dezvoltare de la STS sunt astăzi implicate în realizarea unor sisteme informatice extrem de complexe și cu aplicabilitate în dezvoltarea României“.

„Spre exemplu, aplicațiile software dezvoltate de colegii mei pentru acordarea fondurilor europene și a celor naționale oferă fluxuri 100% digitale și sprijină absorbția de fonduri de către toate mediile. Până în anul 2027, sunt peste 80 de miliarde de euro care vin în România prin platformele STS. Am adus transparență și digitalizare în procesele electorale. Tot pentru alegeri, am implementat tehnologia blockchain, care în urmă cu câțiva ani era doar un concept, iar astăzi este un demers de securitate și transparentizare esențial pentru democrația noastră.

Suntem furnizori de servicii IT&C de încredere. La acest moment nu mai există nicio autoritate publică a statului român care să nu folosească semnătură electronică oferită gratuit de STS, emisă prin infrastructura noastră de chei publice.

Toate aceste proiecte ne provoacă în misiunile de zi cu zi și ne obligă la mai mult“, a mai declarat colonelul Cătălin Chirca, purtătorul de cuvânt al Serviciului de Telecomunicații Speciale.

Citește și

Interviu EXCLUSIV cu noul șef al jandarmilor din Constanța! Colonelul Marius Velicu, mesaj DUR pentru interlopii care vor să facă legea pe litoral