Mânăstirea Dervent va avea un monument din bronz, statuia Dacul din Dervent. Ce a stabilit Comisia Zonală a Monumentelor Istorice Constanța
Știrile zilei
Binecunoscuta Mânăstire Dervent, ce adăpostește crucile făcătoare de minuni, dar și izvorul răsărit în urma lovirii pietrei, cu toiagul, de către Sfântul Apostul Andrei, ar urma să adăpostească un monument, mai precis, o statuie din bronz, denumită Dacul din Dervent.
Proiectul vizând amplasarea statuii luptătorului dac din Dervent în incinta Mânăstirii Dervent a fost studiat și de reprezentanții Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice din cadrul Direcției Județene de Cultură Constanța, care au solicitat „restudierea amplasamentului monumentului (statuii) reprezentând «luptătorul dac»“.
De asemenea, Comisia Zonală a Monumentelor Istorice a mai solicitat ca pentru amplasarea monumentului în bronz intitulat „Dacul din Dervent“ să se solicite și avizul privind concepția artistică de la Comisia Națonală a Monumentelor de For Public din cadrul Ministerului Culturii.
Luptătorul dac de la Dervent
Amplasarea monumentului Dacul de la Dervent este cuprinsă în proiectul vizând construirea unui imobil D+P – centrală termică și ateliere în cadrul Mânăstirii Dervent, din satul Canlia, comuna Lipnița, proiectantul fiind CKartezian Grup SRL, iar arhitectul, Carmen Monica Toma, beneficiarul proiectului fiind Mânăstirea Dervent.
Comisia Zonală a Monumentelor Istorie a fost de acord, cu majoritate de voturi, cu avizarea documentației, cu condițiile și recomandările exprimate de membrii Comisiei.
Astfel, s-a solicitat revenirea cu completări în ce privește planul de situație, marcarea accesului, dar și a parcărilor în incinta complexului, dacă este cazul.
S-a emis aviz favorabil pentru construcție, avizul fiind condiționat de supravegherea arheologică în timpul lucrărilor ce afectează solul.
De asemenea, așa cum arătam mai sus, Comisia a solicitat restudierea amplasamentului monumentului Dacul de la Derventm avizul favorabil fiind dat cu recomandarea de a se solicita și avizul privind concepția artistică de la Comisia Națională a Monumentelor de For Public din cadrul Ministerului Culturii.
S-a respins însă propunerea inițială de amplasare a statuii luptătorului dac în incinta mânăstirii, recomandându-se studierea amplasamentului propus în cadrul incintei, „unghiurile de vizibilitate, mesajul educațional în contextul cultural și istoric al amplasamentului“.
Astfel, documentația ce vizează amplasarea monumentului Dacul de la Dervent va fi avizată de către forul competent al Ministerului Culturii.
Nu în ultimul rând, s-a solicitat completarea documentației proiectului cu studiul geotehnic.
Sfântul Andrei a lovit piatra cu toiagul său, spune legenda
Amintim, izvorul tămăduitor de la Dervent ar fi apărut, potrivit legendei, când însuși Sfântul Andrei a lovit piatra, cu toiagul său.
Crucile sfințite de la Dervent au, la rândul său, propria legendă, potrivit căreia pietrele în formă de cruce au crescut din pământ pe locul unde au fost martirizați patru sfinți, un preot și trei fecioare.
Crucile au puterea de a vindeca bolile, cred oamenii, care vin, an de an, în număr mare, pentru a se tămădui și pentru a primi binecuvântare.
În istoricul mânăstirii, pus la dispoziție de Arhiepiscopia Tomisului, se arată că „aşezată pe plaiurile dobrogene încărcate cu istorie milenară, Mănăstirea Dervent este cunoscută ca loc de tămăduire trupească şi sufletească“.
„Dobrogea, pe care romanii o numeau Sciţia Mică, a fost cea dintâi provincie a ţării noastre care a intrat în legătură directă cu creştinismul, prin propovăduirea Sfântului Apostol Andrei. Mărturie avem până astăzi Izvorul Tămăduitor pe care Sfântul l-a făcut să apară lovind în pământ cu toiagul, şi în care a botezat“, explică reprezentanții Arhiepiscopiei Tomisului.
Astfel, conform sursei citate, „începând prigoana împotriva creştinilor, pe locul unde acum se află biserica mănăstirii, au fost martirizaţi patru creştini – un preot şi trei fecioare – al căror nume nu ne sunt cunoscute. Pe locul martirajului lor au apărut patru cruci de piatră, care s-au dovedit a fi vindecătoare de neputinţe trupeşti şi sufleteşti“.
Sursa foto: Facebook.com
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
