Terenul de pe strada Mihai Eminescu, de lângă Plaja Modern, rămâne la Apele Române, care spun că este taluz! MNUTA
Justiție
Judecătorii de la Curtea de Apel Constanța au decis ca un teren de circa 2.500 mp, de pe strada Mihai Eminescu, de lângă Plaja Modern, aflat în prezent la un proprietar particular, să revină în proprietatea Statului Român și în administrarea Apelor Române, menținând reconfirmând acțiunea în revendicare formulată de ANAR-ABADL care susțin că terenul este, de fapt, taluzul Mării Negre!
După deliberări care au durat circa trei săptămâni, judecătorii Secției I Civile a Curții de Apel Constanța au respins ca nefondat apelul declarat de actualul proprietar al terenului de lângă Plaja Modern, menținând astfel hotărârea primei instanțe, prin care suprafața urmează să revină în proprietatea statului.
Împotriva deciziei de ieri, 25 iunie 2026, a Curții de Apel Constanța se mai poate declara recurs, caz în care dosarul care vizează terenul de lângă Plaja Modern va fi înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție, Curtea Supremă de Justiție a României, care va lua decizia definitivă în proces.
Procesul vizează o suprafață de 2.425 mp de pe strada Mihai Eminescu, situată aproape de Plaja Modern.
Minuta hotărârii Curții de Apel Constanța
Pentru păstrarea terenului, proprietarul privat al acestuia, Christos Panopoulos, a invocat la termenul din 24 martie 2026 o excepție de neconstituționalitate, excepție admisă de Curtea de Apel miercuri, 6 mai 2026, în cauză fiind astfel sesizată Curtea Constituțională.
În paralel cu sesizarea Curții Constituționale, procesul s-a judecat la data de 2 iunie 2026, la Curtea de Apel Constanța, instanța retrăgându-se pentru deliberări și anunțând inițial că hotărârea va fi pronunțată la data de 17 iunie 2026, termenul fiind prelungit până ieri, 25 iunie 2026.
Dosarul are indicativul 16883/212/2024 și are ca obiect o acțiune în revendicare imobiliară, formulată de Apele Române prin Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, în contradictoriu cu Christos Panopoulos, proprietarul actual al terenului de lângă Plaja Modern.
Iată minuta Hotărârii 172/2026 a Curții de Apel Constanța:
„Respinge, ca nefondat, apelul.
Cu recurs, care se depune la Curtea de Apel Constanţa, în 30 de zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţă publică azi, 25.06.2026.
Document: Hotarâre 172/2026 25.06.2026“
Acum, părțile au la dispoziție 30 de zile de la primirea hotărârii motivate a instanței pentru a declara recurs.
Amintim, în motivarea hotărârii, judecătorii de la Tribunal au arătat, printre altele, că „în principiu, fiind în discuţie o acţiune în revendicare a unui bun despre care se susţine că face obiectul exclusiv al proprietăţii publice a statului, dovedirea de către reclamant a caracteristicilor bunului revendicat care îl fac să se încadreze în categoria bunurilor proprietate publică a statului nu conduce automat la admiterea acţiuni de faţă, însă, deoarece bunul revendicat nu s-a găsit în proprietatea unui particular anterior declarației Legii (Constituţiei din 1991) și nici pârâtul nu au făcut dovada că a fost preluat de la acesta (ori succesorii lui) în perioada 06.03.1945 – 22.12.1989, acțiunea se impune a fi admisă“.
Este vorba despre procesul în care, în luna mai 2025, Tribunalul Constanța a admis în primă instanță acțiunea în revendicare formulată de Apele Române și au obligat un dezvoltator imobiliar grec, proprietarul actual al unui teren de 2.425 mp de pe strada Mihai Eminescu, să lase terenul Statului Român, „în deplină proprietate și liniștită posesie“.
Conform minutei hotărârii din procesul pentru taluzul de la Plaja Modern, Apele Române prin Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral ar urma să primească înapoi, de la dezvoltatorul grec, cheltuieli de judecată de peste 13.000 de euro, la cursul actual.
Acum, însă, rămâne de văzut dacă această decizie va fi menținută de judecătorii de la Curtea de Apel Constanța.
Taluzul de la Plaja Modern, revendicat de Apele Române
În primă instanță, dosarul cu indicativul 16883/212/2021, în care Administrația Națională Apele Române prin Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, dar și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice revendică taluzul de la Plaja Modern, s-a judecat la Tribunalul Constanța.
Așa cum arătam în edițiile anterioare, pledoariile avocaților părților în proces au fost ascultate de judecătorii Secției I Civile în cadrul ședinței din 17 martie 2025, când instanța a amânat pronunțarea unei hotărâri.
La data de 9 mai 2025, judecătorii au admis în parte acțiunea în revendicare privind taluzul de la Plaja Modern.
Instanța a obligat cetățeanul grec să lase „în deplină proprietate și liniștită posesie în patrimoniul public al Statului Român și în administrarea ANAR-ABADL terenul în suprafață de 2.425 mp situat în Constanța, strada Mihai Eminescu, FN“.
De asemenea, judecătorii au decis și rectificarea cărții funciare a imobilului, mai precis, radierea înscrierii dreptului de proprietate asupra acestui teren în favoarea dezvoltatorului imobiliar.
Minuta hotărârii primei instanțe
Iată minuta hotărârii din data de 9 mai 2025, a Secției I Civile a Tribunalului Constanța în procesul pentru taluzul de la Plaja Modern:
„Respinge, ca inadmisibil, capătul de cerere privind constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare.
Admite în parte acţiunea.
Obligă pârâtul să lase în deplină proprietate si liniştită posesie în patrimoniul public al Statului Român şi în administrarea ANAR-ABADL terenul în suprafaţă de 2425 mp situat în Constanţa, str. Mihai Eminescu FN, jud. Constanţa.
Rectifică înscrierea din Cartea Funciară nr.212569 a oraşului Constanţa privind terenul în suprafaţă de 2425 mp situat în Constanţa, str. Mihai Eminescu FN, jud. Constanţa, nr. cadastral 212569, în sensul radierii înscrierii dreptului de proprietate asupra acestui teren în favoarea pârâtului.
Obligă pârâtul la plata către reclamantul ANAR-ABADL a sumei de 68067 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare; apelul se depune la Tribunalul Constanţa, sub sancţiunea nulităţii.
Pronunţată astăzi, 09.05.2025, prin punerea prezentei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei“.
Așa cum arătam și în edițiile anterioare, acțiunea civilă este promovată de reclamanții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și Apele Române, prin Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, în contradictoriu cu actualul proprietar al terenului, Christos Panopoulos.
Cazul fusese inițial înregistrat pe rolul Secției Civile a Judecătoriei Constanța, în anul 2021, dar instanța și-a declinat competența în favoarea Tribunalului Constanța.
Terenul de la Plaja Modern, revendicat drept faleza litoralului românesc
Potrivit Hotărârii 13445/2021 de declinare a cazului, în acest proces, Apele Române și Statul Român au solicitat restituirea terenului în suprafață de peste 2.400 mp, situat în zona străzii Mihai Eminescu – Plaja Modern, pe care îl consideră faleza litoralului românesc.
Mai exact, ABADL a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună „restituirea imobilului teren – faleza litoralului romanesc, în suprafață de 2.425 mp, situată în Orașul Constanța, str. Mihai Eminescu, FN, județul Constanța, în patrimoniul public al Statului Român și în administrarea ANAR-ABADL“.
De asemenea, Apele Române au solicitat și „rectificarea corespunzatoare a cărții funciare nr. 212569 aferente Orașului Constanța, în sensul radierii mențiunilor cu privire la dreptul de proprietate/administrare înscris în favoarea Orașului Constanța asupra terenului în suprafață de 2.425 mp“.
Nu în ultimul rând, ANAR-ABADL au mai cerut și „constatarea nulității absolute a actului notarial nr. 1257103.06.2014“, precum și cheltuielile de judecată.
În prezent, terenul în cauză, situat, așa cum precizam anterior, aproape de Plaja Modern, din Constanța, se află în proprietatea lui Christos Panopoulos, pârât în proces.
Aviz de oportunitate pentru terenul de lângă Plaja Modern
Referitor la acest teren, Primăria Constanța publica, în februarie 2021 Anunțul de intenție pentru elaborare PUZ, al căror inițiatori erau Christos Panopoulos și Eva Flevari, document elaborat de urbanist Mihaela Pușnava (Agorapolis SRL).
Pentru același teren de lângă Plaja Modern, Primăria Constanța eliberase Avizul de oportunitate nr. 107370 din 21 iulie 2020 „pentru elaborarea Planului urbanistic zonal în vederea modificării reglementărilor urbanistice în vigoare pentru terenul în suprafață de 2.425 mp, identificat cu nr. cadastral 212569, înscris în cartea funciară a UAT Constanța“.
Motivarea hotărârii judecătorilor cu privire la terenul de lângă Plaja Modern
În motivarea hotărârii luate de judecătorii de la Tribunal cu privire la terenul de lângă Plaja Modern, atacată acum la Curtea de Apel, instanța a arătat că „faleza poate fi şi o «fostă faleză», în sensul precizat mai sus, însă numai cu condiţia de a fi în contact cu un teren aflat în proprietatea publică a statului, de exemplu cu o plajă având acest regim juridic“.
„Întrucât legiuitorul nu a procedat, prin OUG nr. 202/2002, la o redefinire a falezei mării, celelalte condiţii prevăzute la pct. 32 din Anexa nr. 1 a Legii nr. 107/1996 rămân valabile, mai ales că noţiunea de «creastă a falezei», prevăzută de art. 6 alin. (2) lit. d) din OUG nr. 202/2002, este definită la pct. 241 din aceeaşi anexă a Legii nr. 107/1996“, a spus instanța.
Judecătorii au arătat în continuare că „de aceea, Statul sau instituţiile publice care au bunul în administrare, concesiune ori închiriere poate formula acţiunea în revendicare a falezei în baza Constituţiei/legii prin care susţine că a dobândit bunul în proprietate publică, revenindu-i sarcina probei dreptului lui, iar instanţa verifică dacă bunul revendicat aparţine categoriei de bunuri declarate ca făcând obiectul exclusiv al proprietăţii publice a reclamantului şi dacă, la data intrării în vigoare a legii, nu exista un drept de proprietate al unei alte persoane“.
„Cum reclamanta Administrația Națională Apele Române prin Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral și chematul în judecată conform art. 68 C.pr.civ., Statul Român, au făcut dovada că suprafaţa revendicată are caracteristicile geomorfologice ale unei faleze, cererea lor în revendicare se impune a fi admisă, pentru că titlul reclamantilor este preferabil celui al pârâtului“, au spus magistrații.
Instanța a mai arătat că „în principiu, fiind în discuţie o acţiune în revendicare a unui bun despre care se susţine că face obiectul exclusiv al proprietăţii publice a statului, dovedirea de către reclamant a caracteristicilor bunului revendicat care îl fac să se încadreze în categoria bunurilor proprietate publică a statului nu conduce automat la admiterea acţiuni de faţă, insă, deoarece bunul revendicat nu s-a găsit în proprietatea unui particular anterior declarației Legii (Constituţie din 1991) și nici pârâtul nu au făcut dovada că a fost preluat de la acesta (ori succesorii lui) în perioada 06.03.1945 – 22.12.1989, acțiunea se impune a fi admisă“.
„Aceasta pentru că, în cazul particular al acestei categorii de bunuri, precum cel revendicat, datorită faptului că dreptul de proprietate publică al statului este dovedit (pentru că legea valorează titlu, iar bunul se înscrie în categoria celor care, ca regulă, pot face obiectul proprietății publice), iar anterior declarației legii realizată prin adoptarea Constituţiei din 1991 bunul nu se găsea în proprietate particulară, acţiunea în revendicare se admite atât timp cât reclamantul care se prevalează de dreptul de proprietate publică îşi dovedeste dreptul şi probează inexistenţa unui drept de proprietate al altei persoane anterior în timp edictării legii care a instituit dreptul de proprietate“, a mai spus instanța.
Dispoziție de primar pe Legea 10
Judecătorii au arătat în continuare despre terenul de lângă Plaja Modern că „în speţa de faţă, pârâtul a cumpărat de la numita (…), căreia dreptul de proprietate asupra bunului revendicat i-a fost constituit cu caracter de noutate prin Dispozitia nr. (…) a Primarului Municipiului Constanţa“.
„Această decizie a fost emisă în aplicarea L. nr.10/2001, prin care s-au acordat notificantei măsuri reparatorii în compensare terenul revendicat în prezenta cauză în considerarea imposibilității de restituire în natură a unui imobil preluat abuziv situat în Constanţa, Bdul 1 Mai nr. 80, în suprafață de 2600 mp“, au spus judecătorii de la Tribunal.
„Datorită faptului că nu s-a produs restituirea în natură, in principiu, emiterea unei decizii în compensare nu are consecința recunoașterii retroactive a dreptului de proprietate, ci doar efectul transmiterii bunului acordat în compensare din patrimoniul unității deținătoare în patrimoniul notificantului“, a arătat instanța.
„Dispozitia nr. (…) a Primarului Municipiului Constanţa nu putea produce însă acest efect translativ, pentru că terenul (nr., terenul de lângă Plaja Modern) nu se găsea în patrimoniul unității deținătoare, având natura juridică a unui bun proprietate publică încă din anul 1991, odată cu intrarea în vigoare a Constituției“, a mai spus Tribunalul.
„Cum din expunerea istoricului juridic al imobilului revendicat a rezultat că asupra terenului exista, la data intrării în vigoare a Constituţiei României (21.11.1991), un drept de proprietate publică rezultând din declaraţia legii că faleza mării este proprietate publică, iar constatările expertului sunt în sensul că imobilul revendicat (nr., terenul de lângă Plaja Modern) «corespunde definițiilor din cadrul legal în vigoare la acest moment pentru termenul de faleză», atât timp cât imobilul se afla în proprietate publică, înaintea dobândirii lui de către un particular în anul 2006, cererea de chemare în judecată va fi admisă“, a conchis instanța.
Acum, însă, rămâne de văzut dacă decizia Curții de Apel Constanța în procesul deschis de ANAR-ABADL pentru revendicarea taluzului de la Plaja Modern va fi atacată în recurs, cazul ajungând astfel în atenția judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată, Primăria Constanța
Foto cu rol ilustrativ
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
