Mâine îl cinstim pe Sfântul Haralambie. Hram la biserica din Constanța. Ce tradiții avem în această zi
Cultură
Mâine, 10 februarie, Biserica Ortodoxă îl cinstește pe Sfântul Sfințit Mucenic Haralambie, prilej cu care biserica „Sf. Haralambie” din Constanța aflată pe bulevardul Tomis, nr. 301 – zona Boema, își cinstește ocrotitorul.
Credincioșii constănțeni vor putea cinsti moaștele Sf. Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei (aduse din Grecia, de la mănăstirea Vlatadon, stavropighie a Patriarhiei Ecumenice), și icoana Maicii Domnului „Eleusa” (adusă din Bulgaria, de la Catedrala mitropolitană din Ruse).
Astăzi, ora 12.00, la biserică va fi adusă icoana Maicii Domnului „Eleusa”.
Mâine, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, îi va avea oaspeți pe IPS Simeon, Mitropolit de Vinița și Bar (Ucraina) și IPS Naum, Mitropolit de Ruse (Bulgaria).
Ierarhii vor fi întâmpinați, la ora 8.30, de către preoții și credincioșii parohiei „Sf. Haralambie”, la intersecția bulevardelor Tomis și Aurel Vlaicu (zona vapor), apoi se va merge în procesiune până la biserică, unde va fi oficiată Sfânta Liturghie.
Moaștele Sfântului Ierarh Nicolae vor rămâne spre cinstire până luni dimineața (ora 8.00), iar icoana Maicii Domnului „Eleusa” va rămâne până duminică seara (ora 17.00).
Sfântul Haralambie a trăit pe vremea împăratului roman Septimiu Sever (193-211).
A propovăduit credința în cetatea Magnesia, unde a fost hirotonit episcop. La o vârstă înaintată a fost arestat și supus unor chinuri greu de imaginat.
Cu toate acestea, nu s-a îndepărtat de credinţă, ci a convertit-o la creștinism, inclusiv pe fiica împăratului.
Episcopul Haralambie a fost condamnat la moarte prin decapitare și a fost martirizat în anul 202, la vârsta de 113 ani.
Icoanele Sfântului Haralambie, în expoziția Muzeului de Artă Populară Constanța
Sfântul Mucenic Haralambie era foarte cinstit de către țăranul român transilvănean din secolul al XIX-lea, deoarece el era cel care îl păzea de ciumă.
Dovadă în acest sens stau numeroasele icoane pe sticlă în care Sfântul Haralambie apare pictat stând cu picioarele pe un monstru sau un schelet uman, care este sau nu înlănțuit.
Asemenea icoane, vechi și valoroase, se regăsesc și în colecția permanentă a Muzeului de Artă Populară Constanța. Sunt realizate în secolul al XIX-lea, în trei mari centre de iconari Șcheii Brașovului, Făgăraș și Țara Oltului.
În toate, Sfântul Haralambie apare în veșminte de mare preot, binecuvântând cu o mână în timp ce cu cealaltă ține Sfânta Evanghelie sau cârja arhierească aurită.
Pe lângă fizionomie și culori, diferă, de la o icoană la altă, și modul în care este redată ciuma de la picioarele sale.
Iconarul de la Șcheii Brașovului a pictat-o sub forma unui monstru cu cap de om, urechi de oaie și corp acoperit de solzi, iar cel din Făgăraș i-a dat chip de om și un corp bizar, alungit, de patruped.
Acesta a trăit pe vremea împăratului roman Septimiu Sever (193-211). A propovăduit credința în cetatea Magnesia, unde a fost hirotonit episcop. La o vârstă înaintată a fost arestat și supus unor chinuri greu de imaginat. Cu toate acestea, nu s-a îndepărtat de credinţă, ci a convertit-o la creștinism, inclusiv pe fiica împăratului.
Episcopul Haralambie a fost condamnat la moarte prin decapitare și a fost martirizat în anul 202, la vârsta de 113 ani.
Tradiții în această zi
În această zi se împart colăcei și turte dulci cu miere, ca să se îndure sfântul Haralambie și să nu dea drumul la ciumă.
În tradiția populară se spune că dacă plouă de Sfântul Haralambie, va ploua 40 de zile la rând.
