ANR pierde la tribunal procesul cu foștii directori! La mijloc, plățile suplimentare pentru salariați. Cazul se mută la Curtea de Apel
Justiție
Autoritatea Navală Română (ANR) pierde în primă instanță procesul deschis foștilor directori ai instituției, printre aceștia aflându-se Cosmin Laurențiu Dumitrache (foto) și Andrei Mihai. Conform datelor oficiale aflate la dosarul cauzei, acțiune ANR este izvorâtă dintr-un control al Curții de Conturi în urma căruia s-a constatat că „instanțele de judecată au stabilit pentru salariații ANR plăți suplimentare ca urmare a nestabilirii drepturilor salariale în conformitate cu prevederile legale“.
Iată cum a câștigat fostul director ANR Cosmin Laurențiu Dumitrache procesul cu Ministerul Transporturilor. Cazul a ajuns la Curtea Supremă
În motivarea deciziei, Tribunalul Constanța a reținut, printre altele, că nu poate fi imputată foștilor directori ai ANR – chemați la judecată – o conduită culpabilă pentru faptul că au adoptat o interpretare a dispozițiilor legale în materia salarizării care, ulterior, nu a fost validată de instanțele judecătorești, câtă vreme, la momentul stabilirii drepturilor salariale, cadrul normativ era susceptibil de interpretări diferite, aspect confirmat de necesitatea intervențiilor succesive ale Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru unificarea practicii judiciare.
Nemulțumiți, reprezentanții ANR au contestat decizia Tribunalului Constanța la Curtea de Apel Constanța.
Povestea pe larg
Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta Autoritatea Navală Română în contradictoriu cu pârâții a solicitat obligarea acestora la plata următoarelor sume, proporțional cu salariul net obținut și timpul efectiv exercitat în funcția deținută în cadrul ANR:
15.970,00 lei reprezentând dobânda legală penalizatoare, conform sentințelor pronunțate de Tribunal, rămase definitive prin deciziile pronunțate de Curtea de Apel, în dosarele având ca obiect drepturi salariale neacordate, promovate de salariații-creditori față de angajatorul ANR;
2.525,00 lei reprezentând actualizarea cu indicele de inflație a sumelor acordate cu titlu de salariu, conform sentințelor pronunțate de Tribunal, rămase definitive prin deciziile pronunțate de Curtea de Apel, în dosarele având ca obiect drepturi salariale neacordate, precum și cheltuielile de judecată efectuate în prezenta cauză.
Curtea de Conturi, control la ANR
În motivare, Autoritatea Navală Română a expus faptul că angajații Curții de Conturi a României au desfășurat la sediul Autorității Navale Române o misiune de audit.
A precizat că, cu această ocazie, auditorii publici externi din cadrul Curții de Conturi au constatat că instanțele de judecată au stabilit pentru salariații ANR plăți suplimentare ca urmare a nestabilirii drepturilor salariale în conformitate cu prevederile legale.
De asemenea, ANR a mai arătat că, în urma analizării cererilor de judecată formulate de angajații ANR, instanțele au reținut, printre altele, faptul că ANR este o instituție publică finanțată din venituri proprii, iar după încetarea valabilității contractului colectiv de muncă pentru anul 2014, salariile angajaților au fost stabilite în baza legii unice de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, dar și că salariații ANR au solicitat acordarea, cu caracter retroactiv, a unor diferențe de drepturi salariale ce nu le-au fost recunoscute prin actele de salarizare emise succesiv de către ordonatorul de credite, fără ca acestea să rezulte din reîncadrarea greșită a aplicării Legii nr. 284/2010 și ulterior a Legii nr. 153/2017, ci din utilizarea unui cuantum mai mic decât cel maxim, pretins a fi în plată, al salariilor de bază pentru persoane ocupând funcții similare în cadrul ANR“.
„ANR nu a respectat dispozițiile legale privind stabilirea salariului“, spun judecătorii
În continuare, instanțele de judecată au constatat că „ANR nu a respectat dispozițiile legale privind stabilirea salariului și nu a justificat în niciun fel, prin indicarea unor criterii certe de diferențiere, salariile diferite acordate personalului care îndeplinea cerințele prevăzute de legislație pentru salariu similar“, dar și că „acoperirea beneficiului de care au fost lipsiți salariații-creditori (salariații ANR) s-a realizat prin acordarea de daune-interese sub forma dobânzii legale, cu aplicarea articolului 2 din OG nr. 13/2011 actualizat“.
„Sumele plătite cu titlu de dobândă și actualizate cu indicele de inflație reprezintă cheltuieli suplimentare din bugetul ANR“
În continuare, ANR a precizat că, pentru considerentele de mai sus, instanțele de judecată au admis acțiunile salariaților autorității și că „sumele plătite cu titlu de dobândă și actualizate cu indicele de inflație reprezintă cheltuieli suplimentare din bugetul ANR, urmare a nepunerii în aplicare a prevederilor legale privind salarizarea unitară în ceea ce privește egalizarea salariilor pentru funcții și condiții similare“.
Tribunalul a respins acțiunea ANR
Dosarul a fost soluționat de Tribunalul Constanța, care, prin Hotărârea nr. 2377/2026, din 01.10.2026, a respins acțiunea ANR, iar în motivarea deciziei judecătorii rețin, printre altele, că sumele plătite cu titlu de dobândă şi actualizare cu indicele de inflaţie, aferente drepturilor salariale restante, au fost considerate de pârâtă (ANR) cheltuieli suplimentare din bugetul autorităţii, ca urmare a nepunerii în aplicare a prevederilor legale privind egalizarea salariilor pentru funcţii şi condiţii similare“.
„Plata dobânzilor şi a inflaţiei ca urmare a dispoziţiilor instanţelor judecătoreşti nu reprezintă o abatere imputabilă“
„Or, procesul de punere în aplicare a Legilor salarizării personalului plătit din fonduri publice a necesitat un efort constant de interpretare din partea tuturor instanţelor judecătoreşti pentru care a fost solicitat, în repetate rânduri, utilizarea mecanismului de unificare a practicii judiciare, motiv pentru care Curtea apreciază că plata dobânzilor şi a inflaţiei ca urmare a dispoziţiilor instanţelor judecătoreşti nu reprezintă o abatere imputabilă de la Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice şi de la Ordonanţa nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv, care să poată fi imputată persoanelor cu atribuţii în stabilirea drepturilor salariale”.
„Nu poate fi imputată pârâților o conduită culpabilă pentru faptul că au adoptat o interpretare a dispozițiilor legale în materia salarizării“
Față de aceste considerente, Tribunalul Constanța a reținut că „nu poate fi imputată pârâților o conduită culpabilă pentru faptul că au adoptat o interpretare a dispozițiilor legale în materia salarizării care, ulterior, nu a fost validată de instanțele judecătorești, câtă vreme, la momentul stabilirii drepturilor salariale, cadrul normativ era susceptibil de interpretări diferite, aspect confirmat de necesitatea intervențiilor succesive ale Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru unificarea practicii judiciare“.
În continuare, Tribunalul Constanța arată că „alegerea unei interpretări restrictive a normelor salariale, în scopul respectării principiului legalității cheltuirii fondurilor publice, nu poate fi calificată, în aceste circumstanțe, drept o faptă ilicită și culpabilă, cu atât mai mult cu cât o conduită contrară, constând în acordarea unor drepturi salariale fără un temei juridic suficient de clar, ar fi putut atrage imputarea unor plăți nelegale“.
Pentru considerentele expuse, tribunalul a respins, în rest, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de ANR.
Decizia Tribunalului Constanța a fost contestată de ANR la Curtea de Apel Constanța.
Până în prezent nu a fost fixat un prim termen în faza apelului.
Sursa text: portal instanțe de judecată și rejust.ro
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
