Când ar putea fi puși în libertate inculpații din dosarul KM 4-5! Tribunalul Constanța spune că măsura arestului preventiv rămâne necesară
Justiție
Curtea de Apel Constanța, anunț important în dosarul denumit generic „Calul Troian” din KM 4-5! Recent, la solicitarea procurorilor DIICOT, judecătorii de la Tribunalul Constanța au decis menținerea inculpaților din prezenta cauză sub imperiul măsurile preventive sub care se află, respectiv arestul preventiv și arestul domiciliar.
Potrivit datelor noastre, decizia Tribunalului Constanța a fost contestată la Curtea de Apel Constanța, instanță care va decide libertatea inculpaților marți, 13 ianuarie 2026.
De menționat că oricare va fi decizia Curții de Apel, aceasta va fi definitivă.
Conform motivării deciziei tribunalului, convingerea judecătorului de drepturi şi libertăți este că „măsura arestului preventiv luată faţă de inculpaţii Cristuinea Adrian, Drugă Bogdan, Pase Constantin- Virgil, zis Vira, Gheorghe Robert-Ionuț zis „Blondu“, Mangu Adrian Gabriel, Ştefan Florin-Marian, zis „Calu“, Stoian Eduard George, zis „Blonduțu“, zis „Edi“, Popescu Niky-Alin, Bădrăgan Daniel, zis „Nas“, Manea Victor, zis „Mânuţă“, Rustem Engin, Stănică Niculae, zis „Bidi“, Gurei Costinel Roberto, zis „Roby“ şi măsura arestului la domiciliu luată față de inculpaţii Hlusin Ciprian, Gabriel Marin Ionuţ şi Geangu Adina Cristina rămâne necesară pentru a se asigura buna desfăşurare a procesului penal, având în vedere şi legătura dintre inculpaţi în cadrul grupului infracțional, dar şi faptul că urmărirea penală nu este finalizată. Totodată, prelungirea măsurii arestării preventive/arestului la domiciliu este necesară şi pentru prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni, fiind în continuare proporțională cu gravitatea acuzațiilor aduse fiecărui inculpat“.
În consecinţă, Tribunalul Constanța a respins, ca nefondate, atât solicitarările de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a arestului la domiciliu/controlului judiciar, cât şi solicitările de înlocuire a măsurii arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar.
„Privarea de libertate a inculpaţilor este necesară şi în perioada următoare“, spun magistrații.
Conform celor aflate la dosar, s-a arătat de către procuror că „privarea de libertate a inculpaţilor este necesară şi în perioada următoare, deoarece urmează a se efectua anumite acte de urmărire penală, respectiv: perchezițiile informatice asupra dispozitivelor ridicate şi analiza rezultatele perchezițiilor informatice, urmând a fi întocmite procese verbale cu aspectele relevante cauzei; reaudierea inculpaţilor referitor la aspectele rezultate din perchezițiile informatice; identificarea şi audierea de martori; extinderea urmăririi penale cu privire la alte acte materiale privind activitatea infracțională realizată de către inculpaţii cercetați în prezentul dosar; întocmirea proceselor verbale de redare a convorbirilor şi comunicărilor purtate de inculpaţi în mediu ambiental; efectuarea rapoartelor de constatare, dispuse în cauză cu privire la armele şi munițiile ridicate cu ocazia efectuării perchezițiilor domiciliare“.
„Pericolul social nu s-a diminuat prin simpla trecere a timpului“
În concluzie, judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că „pericolul social nu s-a diminuat de la data de 19.12.2025 dată la care a rămas definitivă încheierea nr. 270 din data de 16.12.2025 pronunțată în dosarul penal nr. 6357/118/2025, prin simpla trecere a timpului“.
„În ceea ce priveşte situația familială a fiecărui inculpat, aceasta nu are caracter de noutate fiind cunoscută de inculpaţi în perioada activității infracționale. Mai mult decât atât, chiar dacă situația familială s-a modificat de la data epuizării/consumării presupuselor infracţiuni, acest aspect nu este de natură a convinge judecătorul de drepturi şi libertăți că o măsură preventivă mai blândă ar fi suficientă, în acest moment procesual, pentru buna desfăşurare a procesului penal. () Înscrisurile depuse la dosar nu sunt de natură, în acest moment procesual să convingă judecătorul de drepturi şi libertăți că măsurile preventive dispuse în cauză nu mai sunt necesare bunei desfăşurări a procesului penal, primând în continuare interesul general al societăţii în fața interesului individual al fiecărui inculpat în parte“, se mai arată la dosarul cauzei.
Precizăm că punerea în mişcare a acţiunii penale, reţinerea, arestarea preventivă, reprezintă etape şi măsuri în cursul procesului penal reglementate de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual adecvat de administrare a probatoriului, activităţi ce nu pot, în nicio situaţie, să înfrângă principiul constituţional al prezumţiei de vinovăţie.
76 de percheziții domiciliare
Amintim că, la data de 19 noiembrie 2025, procurorii DIICOT au pus în aplicare 76 mandate de percheziție domiciliară pe raza județelor Constanța și Tulcea și în municipiului București, în dosar procurorii făcând cercetări pentru constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de droguri de risc și de mare risc, punerea la dispoziție a unei locuințe pentru consum de droguri, proxenetism, trafic de persoane, trafic de minori, spălare de bani, șantaj, camătă, influențarea declarațiilor, instigare la mărturie mincinoasă, mărturie mincinoasă și favorizarea făptuitorului.
Potrivit DIICOT, „din probatoriul administrat a reieșit faptul că, în municipiul Constanța s-a constituit, pe criterii teritoriale (cartier), o grupare de criminalitate organizată (având peste 30 de membri) în scopul obținerii unor importante beneficii materiale din exploatarea sexuală a mai multor victime, inclusiv minore“. „Ulterior, pe fondul unei evoluții numerice dar și financiare, membrii grupării au comis și alte infracțiuni, respectiv cămătărie, șantaj, dar și spălarea banilor, în vederea ascunderii originii ilicite a sumelor obținute din activitatea infracțională. De asemenea, constituirea și funcționarea grupului infracțional organizat a avut ca scop și procurarea, respectiv vânzarea de substanțe interzise. Membrii grupului au participat la comiterea unor infracțiuni violente, adesea petrecute în locuri publice“, conform DIICOT.
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
