Constănțeanul care a ameninţat cu moartea un judecător de la Curtea Constituţională, din nou în atenția magistraților! Iată ce solicită acum
Justiție
Constănțeanul care, în 2012, a ameninţat cu moartea un judecător de la Curtea Constituţională a ajuns din nou în atenția magistraților! Conform datelor oficiale consultate de Ziarul Amprenta, cel în cauză (Pîrleţeanu Nicu) cere acum revizuirea dosarului în care a fost condamnat definitiv, la 19 ani de închisoare, pentru moartea tatălui.
Solicitarea de revizuire a fost înregistrată marți, 18 noiembrie 2025, pe rolul Secției penale a Tribunalului Constanța.
Primul termen fiind stabilit pentru data de 09 ianuarie 2026, după cum se arată și pe portalul instanțelor de judecată.
Amintim că, în decembrie 2012, procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au anunțat „finalizarea cercetărilor în cauza având ca obiect plângerea formulată de Aspazia Cojocaru, judecător la Curtea Constituţională, dispunându-se, la data de 10.12.2012, trimiterea în judecată a inculpatului Pîrleţeanu Nicu, arestat în altă cauză, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ultraj“.
Judecător de la Curtea Constituţională, amenințat cu moartea printr-o scrisoare
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea situaţie de fapt:
„La data de 10.07.2012, inculpatul Pîrleţeanu Nicu a ameninţat-o pe partea vătămată Aspazia Cojocaru cu acte de violenţă, respectiv cu moartea, prin intermediul unui mesaj expediat într-un plic, pe adresa Curţii Constituţionale, ameninţarea fiind făcută în legătură cu calitatea funcţiei deţinute de partea vătămată.
Astfel, inculpatul aflat în stare de deţinere în Penitenciarul Giurgiu, a întocmit o scrisoare de ameninţare sub forma unui înscris tip felicitare, care, pe coperta exterioară, avea realizată dintr-un decupaj celulozic de culoare neagră, o cruce, iar pentru lipirea acesteia a folosit o substanţă adezivă, lipici, care a fost găsită cu ocazia percheziţiei domiciliare de la locul de deţinere, unde a mai fost identificată şi o ciornă a scrisorii de ameninţare cu un conţinut similar cu forma finală a acesteia.
Scrisoarea de ameninţare a fost primită de către partea vătămată în timp ce aceasta se afla, la data de 10.07.2012, în biroul său din sediul Curţii Constituţionale, iar mesajul a fost de natură să-i producă acesteia temeri justificate, întrucât a fost transmis într-o perioadă în care, în calitate de judecător, participa la soluţionarea unor cauze cu puternic impact socio-politic, printre care şi cea privind avizul de suspendare din funcţie a preşedintelui României.
În urma rapoartelor de constatare tehnico-ştiinţifică întocmite în cauză s-a concluzionat că scrisul de pe plic şi scrisoarea de ameninţare au putut fi executate de inculpat, iar urmele papilare prelevate de pe aceste înscrisuri aparţin inculpatului.
Cercetările efectuate de procurori în cauză au fost realizate împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară ai Direcţiei de investigaţii criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române şi cu sprijinul Serviciului Român de Informaţii.
Dosarul a fost înaintat, spre competentă soluţionare, Judecătoriei Sectorului 5.
Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță, spre judecare, situație care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție“, conform procurorilor.
În acest dosar, inculpatul a fost condamnat de Curtea de Apel București la un an și șase luni de închisoare.
Curtea de Apel a luat act că partea vătămată Cojocaru Aspazia nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Așadar, rămâne de văzut care va fi decizia Tribunalului Constanța în dosarul privind cererea inculpatului de revizuirea a cauzei în care a fost condamnat definitiv pentru moartea tatălui.
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
