DIICOT acuză: fabrică de moșteniri, la Constanța! Episodul VI. Procurorii dezvăluie componența celor trei paliere presupus infracționale
Justiție
Ziarul Amprenta aduce la cunoștința publicului larg detalii importante din ancheta procurorilor DIICOT efectuată în dosarul denumit generic Fabrica de moșteniri, cauză ce a cutremurat justiția din Constanța, atât prin numele și calitățile celor vizați de anchetă, cât și prin măsurile preventive dispuse față de aceștia. În cauză, Curtea de Apel Constanța a decis arestarea preventivă a mai multor persoane, printre acestea aflându-se executorul judecătoresc Vasile Deacu, din Constanța, iar notarul Joița Botezatu a fost plasată sub control judiciar.
Ziarul Amprenta continuă demersul jurnalistic prin prezentarea în parte a acuzațiilor aduse fiecărui inculpat în parte, așa cum este consemnat în referatul DIICOT.
În ediția de azi detaliem o parte din faptele reținute în sarcina Vasilicăi Radu, preşedintele unei asociații de proprietari din Constanța.
Foarte important de menționat, Vasilicăi Radu face parte din grpul de persoane față de care Curtea de Apel Constanța a respins acțiunea DIICOT, acesta fiind pus în libertate fără ca asupra să fie instituită vreo măsură preventiv.
Ce acuzații fac procurorii DIICOT
Mai întâi, trebuie menționat că, potrivit DIICOT, acest presupus grup ar fi fost inițiat și constituit în anul 2018 de către „numiții Vlad Virgil, Stamule Daniela (notar public) şi Deacu Vasile (executor judecătoresc), cele trei persoane constituind nucleul grupului – primul şi cel mai important palier, fiecare având rol esențial în garantarea reușitei activităţii infracționale, în sensul în care scopul urmărit – dobândirea de imobile în mod fraudulos – ar fi fost imposibil de atins în absența oricăreia dintre ele“.
„Ulterior“, spun procurorii DIICOT, „acest nucleu a suferit o modificare, respectiv numita Botezatu Joița – notar public – înlocuit-o pe Stamule Daniela, pe fondul faptului că aceasta a încetat să mai profeseze ca notar public, cel mai probabil din cauza deteriorării stării de sănătate“.
„Al doilea palier este format din Stoian Viorica, Bulgaru Camelia, Pascale Nicoleta, Stoica Florenţa-Lăcrămioara, Neagu Marinel, Neagu Steluța și Mavroian George, toți aceștia acționând la indicațiile şi în interesul liderului Vlad Virgil, în principiu ca persoane interpuse de către acesta, pe numele cărora au fost încheiate multiple acte juridice false/simulate (testamente, procuri speciale, contracte de vânzare-cumpărare, cesiuni de creanță), pentru a se asigura fie dobândirea în mod fraudulos a dreptului de proprietate asupra imobilelor identificate, fie crearea circuitelor specifice infracțiunii de spălare a banilor (cesiuni de creanță, vânzări repetate ale imobilelor)“, potrivit DIICOT.
„Al treilea şi ultimul palier“, mai arată anchetatorii în ancheta lor, „este cel al membrilor care au sprijinit ocazional activitatea infracțională a grupului, respectiv numiții Moldovencei Valerica, Radu Vasilica, Iliescu Mihai şi Bulgaru Ştefan“.
„Dintre aceştia, Moldovencei Valerica şi Radu Vasilica au calitatea de administrator, respective preşedinte de asociație de proprietari şi au sprijinit grupul prin accea că au acceptat să dea declarații notariale mincinoase, în cadrul procedurii succesorale derulate în legătură cu moşternirea defunctului T.C., cunoscând caracterul ticluit al procedurii succesorale, precum și faptul că aceasta se derula în intereul liderului Vlad Virgil“.
Potrivit DIICOT, Vasilica Radu este acuzată de presupusa săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, aparent constând în aceea că „la data de 21.02.2023, prin formularea de declarații notariale mincinoase, în cadrul procedurii succesorale derulate în legătură cu moştenirea defunctului T.C., în condițiile în care cunoştea caracterul ticluit al procedurii succesorale, precum şi faptul că aceasta se derula în interesul liderului Vlad Virgil şi al grupului infractional organizat coordonat de acesta, a sprijinit grupul infracțional organizat constituit de către Vlad Virgil, împreună Stamule Daniela (notar public la data faptelor) şi Deacu Vasile (executor judecătoresc)“.
Anchetatorii mai arată că acest presupus grup ar fi „funcționat neîntrerupt până la data intervenției organelor judiciare (08.07.2025) şi care a avut ca scop dobândirea prin mijloace frauduloase, respectiv prin comiterea infracțiunilor de fals intelectual, uz de fals, fals în înscrisuri sub semnătură privată, abuz în serviciu şi spălarea banilor, a unor bunuri imobile aflate în proprietatea unor persoane vulnerabile, urmate de operațiuni menite să asigure introducerea în circuitul civil licit a acestor imobile“.
Așa cum arătam și în edițiile anterioare, în acest dosar fost arestați preventiv de Curtea de Apel Constanța (prima instanță): Vasile Deacu (executor judecătoresc), Virgil Vlad, Viorica Stoian și Neagu Marinel, iar arest la domiciliu au primit: Verdeș Mihaela Evelin, Pascale Nicoleta, Camelia Bulgaru și Neagu Steluța.
De asemenea, Curtea de Apel Constanța a respins propunerea de arestare formulată de DIICOT față de Valerica Moldovencei, Radu Vasilica, Iliescu Mihai, Gheorghe Petronela, și Ștefan Bulgaru.
Tot Curtea de Apel a decis luarea măsurii preventive a controlului judiciar față de notarul Joița Botezatu, Florența Lăcrămioara Stoica și George Mavroian.
Hotărârea Curții de Apel Constanța a fost contestată la Înalta Curte.
Conform DIICOT, fiind audiați în calitate de suspect şi inculpat la data de 08.07.2025, Vlad Virgil, Stoian Viorica, Bulgaru Ştefan, Neagu Steluța și Gheorghe Petronela, nu au dorit să dea declarații. Tot potrivit procurorilor, „inculpații Deacu Vasile, Botezatu Joiţa, Neagu Marinel, Pascale Nicoleta, Moldovencei Valerica, Radu Vasilica, Iliescu Mihai şi Verdeş Mihaela Evelin, au dat declarații susținând că nu se fac vinovați de comiterea infracțiunilor pentru care sunt cercetați“.
Precizăm că punerea în mișcare a acțiunii penale, reținerea și arestarea preventivă reprezintă etape și măsuri din cursul procesului penal, reglementate de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual adecvat de administrare a probatorului, activități care nu pot, în nicio situație, să înfrângă principiul constituțional al prezumției de nevinovăție.
Sursa: referat DIICOT
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și
