MOTIVARE Consilierul local PNL Constanța Ali Beazit a fost informator al Securității, spun judecătorii din București! Dosarul a ajuns la Curtea Supremă

Ali Beazit, membru în Consiliul Local Constanța din partea PNL, încearcă să anuleze decizia Curții de Apel București prin intermediul căreia i s-a constatat existenţa calităţii de colaborator al Securităţii! Astfel, potrivit datelor oficiale puse la dispoziție de portalul instanțelor de judecată, Ali Beazit contestă decizia Curții de Apel București la Înalta Curte de Casație și Justiție a României. Cauza se află în procedură de filtru, iar primul termen de judecată urmează a fi alocat ulterior.

Pe scurt, Ali Beazit ar fi primit ca nume conspirativ „Turcul“, ar fi avut calitatea de specialist electromecanic la UM 002019, şi ar fi fost luat „în lucru prin dosar” de urmărire informativă la data de 06.05.1987, ca urmare a faptului că numita D.A., cumnata sa, s-a căsătorit cu un cetăţean sirian şi intenţiona să părăsescă ţara.

Povestea oficială din sala de judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în contradictoriu cu pârâtul Ali Beazit, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să constate existența calității pârâtului de colaborator al Securității.

În motivare, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a arătat, în esență, că verificarea pârâtului Ali Beazit a fost declanșată în baza prevederilor legale ce stabilesc obligația CNSAS de a verifica din oficiu, sub aspectul constatării calității de lucrător sau de colaborator al Securității, persoanele care au candidat, au fost alese sau numite în demnitățile sau funcțiile prevăzute la art. 3 din O.U.G. 24/2008, Ali Beazit având calitatea de candidat la funcția de membru în Consiliul Local Constanţa.

În urma verificărilor, astfel cum a rezultat și din cuprinsul notei de constatare nr. DI/I/960/13.08.2025, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a susținut că Ali Beazit figurează în dosarul nr. I 474609 – cota C.N.S.A.S.

Conform observațiilor din cuprinsul notei de constatare, pe numele lui Ali Beazit a fost emisă Adeverința nr. 67 din data de 21.10.2025, eliberată în baza notei de constatare nr. S/DI/960/13.08.2025, însoţită de avizul Direcţiei Juridice nr. 469/06.10.2025, se mai arată la dosarul cauzei.

Dosar de urmărire informativă și căsătoria cumnatei cu un cetăţean sirian

Astfel, a mai arătat Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Ali Beazit, în calitate de specialist electromagnetic la UM 02019, ar fi fost „luat în lucru” prin dosar de urmărire informativă la data de 06.05.1987, ca urmare a faptului că D.A. cumnata sa, s-a căsătorit cu un cetăţean sirian şi, în urma aprobării primite, a părăsit ţara în perioada 1987 – 1989.

Tot din cuprinsul notei de constatare reiese, potrivit Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, faptul că pe parcursul colaborării cu Securitatea, „pârâtul (nr. Ali Beazit) a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum intenţii de evaziune, relaţii neoficiale cu cetăţeni străini şi corespondenţa cu persoane aflate în străinătate, comparaţii privind nivelul de trai, informaţii ce au vizat îngrădirea dreptului la viaţa privată respectiv art. 17 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice), dreptul la libera circulaţie (art. 12 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice), şi a dreptului la libera exprimare (art. 28 din Constituţia României din 1965, coroborat cu art. 19 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice).

Ali Beazit spune că avea obligaţia să raporteze situaţiile sensibile, respectiv rude plecate în străinătate

Important de menționat că Ali Beazit a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii, iar, pe cale de excepţie a invocat tardivitatea formulării acţiunii.

În apărarea sa, pe fondul cauzei, Ali Beazit că în calitate de ofiţer de armată şi potrivit Regulamentului militar, avea obligaţia să raporteze acele situaţii sensibile, respectiv rude plecate în străinătate.

În acest sens, potrivit datelor oficiale, Ali Beazit a invocat „Regulamentul disciplinei militare; Regulamentul de evidență şi verificare a cadrelor; Instrucțiuni interne privind protecția secretului de stat; toate coroborate cu Legea nr. 23/1971 privind apărarea secretului de stat; Decretul (…) privind evidența populației şi regimul deplasărilor; Decretul nr.410/1985 privind controlul contactelor externe; Instrucțiuni ale MApN (nepublicate) Orice încălcare a Ordinelor şi Reglementărilor militare stabilite prin lege, era sancționată aspru, mergând până la trecerea în rezervă şi răspunderea penală“.

Angajament de colaborare

Ali Beazit a mai arătat că era firesc din punctul său de vedere, să asculte de ordinul militar şi, în acest context, după uzanţele profesionale ale ofiţerilor din fosta securitate, a trebuit să semneze un angajament de colaborare și că dacă nu răspundea solicitării ofițerului de contrainformații de a consemna Angajamentul, consecințele pe care urma să le sufere erau mult mai grave.

Ali Beazit a mai arătat că CNSAS a interpretat eronat situaţia de fapt prin prisma art. 2 lit. b) din OUG 24/2008 (nr. privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității), întrucât nu a făcut decât să furnizeze informaţii exclusiv pentru menţinerea carierei lui, iar persoanele despre care a dat informaţii (membri de familie), nu au suferit nici-un prejudicii, nu a fost creată nicio stare de pericol pentru aceasta.

„Constată existenţa calităţii de colaborator al Securităţii în ceea ce îl priveşte pe pârâtul Ali Beazit“

Analizând înscrisurile depuse la dosar de către CNSAS, judecătorii de la Curtea de Apel București au constatat că Ali Beazit „a avut calitatea de specialist electromecanic la UM 002019, şi a fost luat „în lucru prin dosar” de urmărire informativă la data de 06.05.1987, ca urmare a faptului că D.A., cumnata sa, s-a căsătorit cu un cetăţean sirian şi intenţionează să părăsescă ţara“.

Nume conspirativ „Turcul“

„Din cuprinsul Notei de constatare nr. DI/I/960/13.08.2025 reiese că, în ceea ce privește dosarul nr. I 474609, titular (…), pârâtul figurează în calitate de informator cu numele conspirativ „Turcul”, dosar personal nr. 234490, iar Informarea întocmită de acesta în data de 08.12.1986  reiese că a informat organele de Securitate despre următoarele aspecte: „Cumnata mea, sora soţiei are intenţia de a părăsi ţara mai mult sau mai puţin legal”; „ nu sunt de acord cu plecarea ei în străinătate întrucât îmi poate afecta cariera (…); „doresc ca motivele plecării ei să fie analizate temeinic pentru că, aşa cum v-am anunţat, ea va folosi numele ei după soţ ca motiv pentru a părăsi ţara fără impedimente şi a ajunge în Turcia.”, conform magistraților.

Mecanism de supraveghere al aparatului de represiune

În motivarea deciziei, Curtea de Apel București a reținut, printre altele, că „potrivit notei de constatare, atribuțiile stabilite în sarcina pârâtului (nr. Ali Beazit), de comunicare a informațiilor legate de cumnata sa D.A., acesta a declanşat mecanismul de supraveghere al aparatului de represiune al fostului regim atât faţă de persoana semnalată, cât şi faţă de rudele sau legăturile sale“.

Așa cum a susținut și CNSAS, judecătorii au avut în vedere că „regimul totalitar comunist considera ascultarea emisiunilor posturilor de radio occidentale ca fiind un act de sfidare a regimului“, dar și că „autoritățile comuniste luau măsuri pentru a limita accesul populației la audierea acestor posturi, cea mai cunoscută metodă fiind bruiajul“.

„Totodată, din analiza materialul probator de la dosar“, Curtea de Apel București a mai reținut că „informațiile furnizate de pârât (nr. Ali Beazit) au condus ca lucrătorii Securității să dispună măsuri represive împotriva persoanelor urmărite prin trasarea unor sarcini pe linie informativă“.

„În aceste condiții“, spun judecătorii din București, „în urma furnizării informațiilor de către pârât (nr. Ali Beazit), printre măsurile dispuse, a fost aceea ca sursa să continue activitățile de supraveghere a persoanelor vizate, cât și a altor persoane care ar avea conduite similare“.

Curtea de Apel București a mai reținut, tot în motivarea deciziei, că nu pot fi primite apărările lui Ali Beazit care a susținut că activitățile evidențiate în nota de constatare „nu au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, fiind obligat, în calitate de ofiţer în armata  română să raporteze situaţiile sensibile“.

„În acest sens, activitatea pârâtului (nr. Ali Beazit), prezentată în dosarul de urmărire informativă ale Securităţii a constat în implicarea acestuia în obţinerea informaţiilor cu caracter personal referitoare la persoanele urmărite de Securitate, Notele informative şi declaraţiile scrise şi semnate de către pârât fiind apte pentru a se constata că, prin prisma informaţiilor furnizate, a creat o intruziune în viaţa privată a persoanelor vizate, în libertatea de exprimare a acestora“, conform motivării.

De asemenea, judecătorii mai spun că „furnizarea unor informații de asemenea natură în mod conștient presupune reprezentarea clară a faptului că relatări ca cele prezentate anterior nu rămâneau fără urmări“.

„Altfel spus, prin furnizarea acestor informații, pârâtul (nr. Ali Beazit) a conștientizat că asupra persoanelor la care s-a referit în delațiunea sa se pot lua măsuri de urmărire și verificare (încălcarea dreptului la liberă exprimare precum si a celui la viață privată), și, prin urmare, a vizat această consecință“.

„Acest interes, pus în practică prin informarea organelor Securității, coroborat cu urmările ce ar fi putut fi antrenate împotriva celor vizați probează un mecanism specific de supraveghere polițienească extrem de intrusiv în viața privată a celui urmărit și o grevare a dreptului la viață privată, a exercitării libertății de exprimare, de opinie și de conștiință. Desfășurarea de către pârât (nr. Ali Beazit) a activităților ce rezultă din examinarea înscrisurilor dosarului a avut drept consecință obținerea de informații referitoare la eventuale activități potrivnice regimului totalitar comunist, de natură să aducă atingere, să îngrădească dreptul la viața privată a acelor persoane, dreptul la libera exprimare. În plus, maniera în care pârâtul a înţeles să furnizeze informaţiile şi esenţa acestora denotă depăşirea cu bună ştiinţă a obligaţiilor pretins profesionale de informare, acesta insistând în luarea de măsuri de către organele competente împotriva rudelor soţiei sale“, au mai consemnat judecătorii în motivarea deciziei.

Sursa text: portal instanțe de judecată și rejust.ro

OBSERVAȚII:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Citește și:

Judecătorii au constatat existenţa calităţii de colaborator al Securităţii în ceea ce îl priveşte pe Ali Beazit, membru în Consiliul Local Constanța