MOTIVARE Iată de ce a fost arestată la domiciliu notarul Daniela Stamule: măsura arestului preventiv nu este una oportună! Executorul Deacu, emoții la Înalta Curte
Justiție
Oficial și definitiv! Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție a României au respins cererea DIICOT Constanța de arestare preventivă a fostului notar public Daniela Stamule, cercetată alături de alte persoane, în dosarul denumit generic Fabrica de moșteniri.
Totuși, Curtea Supremă a menținut decizia Curții de Apel Constanța prin intermediul căreia s-a hotărât ca Daniela Stamule să fie plasată în stare de arest la domiciliu, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 07.11.2025 până la data de 06.12.2025, inclusiv.
Cercetați tot în acest dosar, Vlad George, Vlad Marcela și Ioniță Ilie-Iulian rămân în arest la domiciliu, iar Iordache Paula Marinela sub control judiciar.
589/36/2025 – Respinge, ca nefondate, contestaţiile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Constanța şi de contestatorii-intimaţi-inculpaţi Vlad Marcela şi Vlad George împotriva încheierii penale nr. 20/P/JDL din data de 07 noiembrie 2025 pronunţate de Curtea de Apel Constanţa – Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, în dosarul nr. 589/36/2025. Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea contestaţiei declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Constanța rămân în sarcina statului. Obligă contestatorii-intimaţi-inculpaţi la plata sumei de câte 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunţată în şedinţa din camera de consiliu, astăzi, 18 noiembrie 2025.
„Nu este necesară privarea de libertate a niciunuia dintre inculpați“
În motivarea deciziei, Curtea de Apel Constanța reține, printre altele, că „privarea de libertate a niciunuia dintre inculpați nu este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, scopul măsurilor preventive putând fi realizat suficient prin arestul la domiciliu sau controlul judiciar“.
„Un nivel de gravitate crescut“
Instanța din Constanța a mai reținut în motivarea deciziei prin care s-a respins cererea DIICOT, că „faptele de care sunt acuzați inculpații prezintă un nivel de gravitate crescut, aspect care rezultă din natura infracțiunilor şi limitele de pedeapsă – preponderent infracțiuni contra ordinii și liniștii publice, infracțiuni de corupție, infracțiuni de serviciu și infracțiuni de fals, pedepsită cu închisoarea de până la 10 ani, din datele referitoare la persoanele vătămate implicate în mecanismul infracțional – persoane vulnerabile, alese tocmai din cauza situației în care aflau, cu patologii psihiatrice sau într-o situație dificilă din punct de vedere familial, lipsite de rude care să revendice moșteniri, lipsite de mijloace de subzistență și de soluții în legătură cu dispoziția asupra propriei persoane, de numărul mare persoane implicate în mecanismul infracțional fiind vorba despre angrenarea specialiștilor în drept, pentru crearea unor operațiuni juridice fictive în legătură cu imobilul fiecărei persoane vătămate în parte. (…)“.
Vechimea faptelor
Pe de altă parte, judecătorii Curții de Apel Constanța au mai avut în vedere „vechimea presupuselor fapte imputate inculpaților, normele general penale relative la legea penală mai favorabilă în special prin raportare la instituția prescripției răspunderii penale relativ la modalitatea de descriere a acuzației în materie penală mai ales în ceea ce o privește pe inculpata Stamule Daniela care, în mod deosebit față de ceilalți inculpați este cercetată pentru că a inițiat și constituit un grup infracțional până în anul 2021, dar și actele medicale depuse la dosar și expertiza medico – legală în ceea ce o privește pe aceasta. Detaliind și făcând și trimitere la modalitatea în care judecătorul a perceput-o nemijlocit pe inculpata Stamule Daniela, se apreciază faptul că din punct de vedere obiectiv față de mijloacele de probă existente până la acest moment, inculpata poate fi trasă la răspundere penală neexistând niciunul dintre cazurile de lipsă de temei a acțiunii penale prevăzute de art. 16 C.pr.pen“.
În continuare, Curtea de Apel Constanța a mai concluzionat că „măsura arestului preventiv nu este una oportună, fiind necesar a fi luată măsura arestului la domiciliu“.
„Măsura arestului la domiciliu este într-o oarecare măsură asimilată arestului preventiv fiind necesară în acest caz înlăturarea inculpatei din societate sub această formă“, se mai arată în decizia Curții de Apel Constanța.
„Se impune luarea măsurii arestului la domiciliu“
„Deşi faptele reținute în sarcina inculpatei au o gravitate ridicată, starea de pericol pentru ordinea publică, constând în sentimentul de îngrijorare al persoanelor vătămate şi a altor persoane din aceeaşi categorie socială, precum şi starea de nemulţumire/îngrijorare a publicului, în general, este diminuată de împrejurările că inculpata a fost în cele din urmă prinsă, că organele de cercetare penală au dovedit că acţionează cu promptitudine şi fermitate (putând combate eficient acest fel de fapte antisociale), precum şi faptul că inculpata nu mai este activă în funcția de notar public care i-a permis să săvârșească infracțiuni de tipul celor pentru care este cercetată, acuzația penală limitându-se în majoritate (cu 2 excepții fiindu-i imputate fapte din anul 2023) la intervalul 2019 – 2021 și față de patologiile psihiatrice minore pe care le afișează, judecătorul apreciază că se impune luarea măsurii arestului la domiciliu în ceea ce o privește“, se mai arată în motivarea Curții de Apel Constanța.
Vasile Deacu executor judecătoresc
DIICOT a cerut ieri înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu arestul preventiv pentru executorul Vasile Deacu
De precizat că ieri, 19 noiembrie 2025, DIICOT Constanța a solicitat, potrivit datelor noastre, la Înalta Curte, înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu măsura arestării preventive, pe o perioadă de 30 de zile, față de Vasile Deacu executor judecătoresc, însă până la publicarea cestui material judecătorii nu luaseră nicio decizie.
Trebuie precizat că această cerere a DIICOT a fost soluționată zilele trecute de Curtea de Apel Constanța, în sensul respingerii, însă decizia a fost contestată de anchetatori.
Vlad Virgil
Reamintim că în dosarul Fabrica de moșteniri, în prezent, Viorica Stoian și Vlad Virgil se află în arest preventiv.
Asta în timp ce, potrivit datelor noastre, în arest la domiciliu se află executorul judecătoresc Vasile Deacu, Neagu Marinel, Steluța Neagu, Mihaela Evelin Verdeș și Camelia Bulgaru, iar sub control judiciar se află notarul Joița Botezatu, Florența Lăcrămioara Stoica, George Mavroian, Valerica Moldovencei, Radu Vasilica, Iliescu Mihai, Ștefan Bulgaru și Nicoleta Pascale.
Precizăm că punerea în mişcare a acţiunii penale, reţinerea, arestarea preventivă, reprezintă etape şi măsuri în cursul procesului penal reglementate de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual adecvat de administrare a probatoriului, activităţi ce nu pot, în nicio situaţie, să înfrângă principiul constituţional al prezumţiei de vinovăţie.
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
