MOTIVARE Urmează zile de foc pentru inculpații din dosarul Fabrica de Moșteniri! Procurorii DIICOT Constanța au planificat percheziții informatice și audieri de noi martori
Justiție
Cei opt inculpați menținuți de Curtea de Apel Constanța în stare de arest preventiv și în arest la docmiliu în deja celebrul dosar Fabrica de moșteniri, cauză instrumentată de procurorii DIICOT, au contestat decizia judecătorilor constănțeni la Înalta Curte de Casație și Justiție a României!
Pe scurt, suspecții vor cere înlocuirea măsurilor preventive sub imperiul cărora se află în prezent cu altele mai blânde.
Potrivit surselor nostre, după motivarea deciziei Curții de Apel Constanța, dosarul a plecat joi, 07 august 2025, către Curtea Supremă de Justiție a României, instanță ce va analiza contestațiile formulate de cei opt inculpați.
Amintim că, zilele trecute, Curtea de Apel Constanța a decis menținerea în arest preventiv a următorilor suspecți: Vasile Deacu, executor judecătoresc, Marinel Neagu, Viorica Stoian (foto) dar și Vlad Virgil. Asta în timp ce în arest la domiciliu rămân, momentan, Steluța Neagu, Nicoleta Pascale, Mihaela Evelin Verdeș și Camelia Bulgaru.
Măsurile preventive au fost prelungite de Curtea de Apel Constanța pentru o perioadă de 30 de zile, începând de vineri, 8 august 2025, până la data de 06 septembrie 2025, inclusiv.
În cauză sunt cercetate și alte persoane sub control judiciar, respectiv: notarul Joița Botezatu, Florența Lăcrămioara Stoica și George Mavroian, Valerica Moldovencei, Radu Vasilica, Iliescu Mihai și Ștefan Bulgaru.
Conform legislației în vigoare în România, orice persoană se bucură de prezumția de nevinovăție. „Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă“ (Art. 4, alin. 1 Codul de procedură penală).
Propunerea DIICOT, admisă! Cum motivează judecătorii
Redactorii Ziarului Amprenta au studiat motivarea deciziei Curții de Apel Constanța (ce are aproape 100 de pagini), prin care a fost admisă cererea DIICOT de menținere a suspecților în stare de arest preventiv și în arest la domiciliu, iar potrivit documentelor oficiale instanța de apel a reținut, printre altele, că „celeritatea particulară la care un acuzat deținut are dreptul, nu trebuie să afecteze eforturile magistraților de a-şi îndeplini sarcina cu diligenta necesară pentru a face lumină în acea cauză“ și că, în cauză, nu a fost împlinit termenul maxim de 180 de zile prevăzut de art. 236 alin. 4 C.pr.pen., pentru durata arestării preventive în cursul urmăririi penale“.
„Urmărirea penală nu se poate desfăşura decât cu inculpaţii în stare de arest preventiv, faptele imputate acestora fiind de o gravitate extremă“
„În al treilea rând, prelungirea arestării preventive este necesară pentru realizarea scopului prevăzut de art. 202 alin.2 C.pr.pen. Or, prin comportamentul lor inculpaţii au dovedit o desconsiderare făţişă şi constantă faţă de normele de conviețuire socială, pe o perioadă lungă de timp cu implicații multidisciplinare şi consecințe atât pe plan penal cât şi pe plan civil. În raport de aceasta, judecătorul apreciază că urmărirea penală nu se poate desfăşura decât cu inculpaţii în stare de arest preventiv, faptele imputate acestora fiind de o gravitate extremă“, potrivit motivării Curții de Apel Constanța.
Expertize psihiatrice și noi martori
Judecătorul de drepturi şi libertăți de la Curtea de Apel Constanța a mai avut în vedere că „urmărire penală nu este terminată, Parchetul invocând faptul că mai sunt o serie de acte de cercetare penală care trebuie îndeplinite printre care şi efectuarea perchezițiilor informatice asupra sistemelor informatice ridicate de la inculpaţii Vlad Virgil, Neagu Marinel, Stoian Viorica, Bulgaru Ştefan, Verdes Mihaela Evelin, Neagu Steluta şi martorii Vlad George, Vlad Marcela şi Piciu Marian; – analizarea datelor rezultate în urma efectuării perchezițiilor informatice asupra telefoanelor mobile ale inculpaţilor; – analizarea tuturor documentelor ridicate cu ocazia perchezițiilor domiciliare; identificarea şi audierea în cauză, în calitate de martori, a persoanelor care cunosc date relevante cu privire la infracţiunile şi inculpaţii cercetați în cauză; – întocmirea rapoartelor de constatare dispuse în cauză; depunerea probelor ridicate la Camera de Corpuri Delicte din cadrul I.P.J. Constanța; – întocmirea expertizelor psihiatrice dispuse în cauză de către Serviciul de Medicină Legală Constanța; – întocmirea raportului de constatare grafoscopică de către I.P.J. Constanța; – primirea răspunsurilor de la Direcția Generală de Asistență Socială şi Protecția Copilului Constanţa şi Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane, Centrul Regional Constanța; analizarea ( de îndată ce vor fi primite) a datelor privind tranzacțiile financiare solicitate în cauză“.
Curtea de Apel mai reține în motivare că, „deşi actele de urmărire penală rămase de efectuat ar putea fi îndeplinite şi cu inculpaţii în stare de libertate (aşa cum au învederat apărătorii), dispozițiile art.234 alin. I C.pr.pen., nu condiționează prelungirea arestării preventive de îndeplinirea anumitor acte de urmărire penală“.
„Înlăturarea stării de pericol pentru ordinea publică nu poate fi realizată prin dispunerea înlocuirii arestului preventiv cu o măsură preventivă mai puțin gravă“
„De altfel, nu se condiționează confirmarea sau infirmarea acuzațiilor de un anumit procedeu probator, respectiv desigilarea dosarelor de executare, astfel cum s-a susținut. Aceasta deoarece până la acest moment procesual există suficiente elemente din care să rezule presupunerea rezonabilă că acuzațiile formulate faţă de cei 4 inculpati se susțin de probatoriul administrat, omisiunea desigilării neputând să contraargumeteze concluziile formulate mai sus. Nu în ultimul rând, judecătorul apreciază că pericolul social pe care inculpaţii îl prezintă pentru ordinea publică, nu este atenuat nici de situația familială a acestora, situaţie avută în vedere la data luării arestului preventiv. Astfel, înlăturarea stării de pericol pentru ordinea publică nu poate fi realizată prin dispunerea înlocuirii arestului preventiv cu o măsură preventivă mai puțin gravă (arestul la domiciliu, aşa cum a solicitat apărarea pentru fiecare dintre inculpaţi), ci prin menţinerea înlăturării inculpaţilor din comunitatea afectată de ecoul faptelor lor. În susţinerea acestor argumente, judecătorul a luat în considerare faptele imputate inculpaților și specificul acestora, dar și informațiile strânse până la acest moment procesual“, se mai arată în motivarea deciziei Curții de Apel Constanța.
Rămâne de văzut care va fi decizia judecătorilor de la Înalta Curte de Casație a României.
Precizăm că punerea în mişcare a acţiunii penale, reţinerea, arestarea preventivă, reprezintă etape şi măsuri în cursul procesului penal reglementate de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual adecvat de administrare a probatoriului, activităţi ce nu pot, în nicio situaţie, să înfrângă principiul constituţional al prezumţiei de vinovăţie.
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
