Primăria Hârșova, proces cu Ministerul Dezvoltării, la Curtea de Apel București. La mijlocul litigiului, lucrările de la Casa de Cultură
Justiție
Primăria Hârșova va fi citată la Curtea de Apel București, într-un proces cu Ministerul Dezvoltării, în legătură cu lucrările de modernizare și dotare a Casei de Cultură din oraș, derulate prin proiectul european ce vizează parteneriatul cu Dobrichka.
Mai exact, la mijlocul litigiului deschis de Primăria Hârșova este vorba despre proiectul finanțat din fonduri europene „Hîrșova- Dobrichka Together on the Road of Sustainable Development through Beautiful Cross Border Culture“.
Spus pe scurt, la mijlocul litigiului se află contractul pentru lucrările de modernizare și dotare a Casei de Cultură din Hârșova, legat de care Direcția Control de Prim Nivel din cadrul ministerului a stabilit reducerea sumei ce urma să fie ramburasată Primăriei Hârșova, pe motiv că ar fi existat „o modificare substanțială“ a contractului de lucrări, prin semnarea a două acte adiționale pentru prelungirea execuției acestuia cu un total de patru luni, din motive ce au ținut de întârzierea primirii soluției tehnice de proiectare sau de documentația tehnică.
Astfel, Primăria Hârșova a solicitat instanței, într-un proces deschis la Tribunalul Călărași, anularea raportului întocmit în urma controlului, anularea deciziei prin care s-a respins contestația formulată de administrația locală împotriva raportului, dar și obligarea pârâților la plata sumei reprezentând corecția de 25% aplicată de controlorii de prim nivel pentru contractul de execuție vizând lucrările de la Casa de Cultură.
Proces câștigat, în primă instanță, de Primăria Hârșova
În primă instanță, Primăria Hârșova a câștigat procesul, judecătorii de la Tribunalul Călărași hotărând să admită în parte cererea de chemare în judecată, fiind respinse doar aspectele care vizau chemarea în judecată și a Ministerului Dezvoltării, dar și chemarea în garanție a companiei care s-a ocupat de lucrări.
Cazul a ajuns, însă, la Curtea de Apel București, după ce hotărârea primei instanțe, prin care Primăria Hârșova a câștigat inițial procesul, a fost atacată în recurs de către Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Călărași pentru Granița România – Bulgaria.
Discuțiile se poartă în dosarul cu indicativul 143/116/2023, aflat acum în atenția judecătorilor de la Secția a X-a de Contencios administrativ și fiscal și pentru achiziții publice a Curții de Apel București, unde recursul se va judeca la data de 26 iunie 2025.
Așa cum precizam anterior, în primă instanță, Primăria Hârșova a câștigat procesul, la Tribunalul Călărași.
Minuta hotărârii Tribunalului Călărași
Iată minuta Hotărârii 892/2024, pronunțată la finele anului trecut de către judecătorii Secției de Contencios administrativ și fiscal a instanței, în procesul deschis de Primăria Hârșova:
„Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei şi respinge cererea reclamantei, formulată împotriva acestui pârât, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Admite în parte cererea reclamantei U.A.T. Hârşova, formulată în contradictoriu cu pârâtul Biroul Regional Pentru Cooperare Transfrontalieră Călăraşi, Pentru Graniţa România- Bulgaria.
Anulează raportul de partener – eMS 13.1 aferent Proiectului cu titlul ”Hîrșova-Dobrichka, Together On The Beautiful Road Of Sustainable Development Through Cross Border Culture” finanţa în cadrul Programului Interreg V – A Romania – Bulgaria, cod eMS ROBG-456.
Anulează rezoluţia de respingere a contestației UAT Orașul Hârșova, emisă de către Direcția Control de Prim Nivel din cadrul BRCT Călărași și comunicată către Primăria orașului Hârșova la data de 25.07.2022.
Obligă pârâtul Biroul Regional Pentru Cooperare Transfrontalieră Călăraşi, Pentru Graniţa România- Bulgaria la plata sumei reprezentând corecția de 25 % aplicată de controlorii de prim nivel pentru contractul de execuție lucrări nr. 57/30.07.2021.
Respinge, ca neîntemeiată, cererea de chemare în garanţie a S.C. VILA GENERAL CONSTRUCT S.A.
Ia act că, pârâtul Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a fost scos din cauză şi din citativ prin Încheierea din data de 9 ian. 2024.
Cu drept la cerere de recurs, în 15 zile de la comunicare.
Cererea de recurs se depune la Tribunalul Călăraşi.
Pronunţată azi, 10.12.2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei.
Document: Hotarâre 829/2024 10.12.2024“
Ce a solicitat Primăria Hârșova
Așa cum precizam mai sus, în acest proces, Primăria Hârșova a contestat, practic, rezultat controlului de prim nivel prin care controlorii au ajuns la concluzia că ar fi existat modificări substanțiale ale contractului de lucrări de la Casa de Cultură din oraș, derulat prin programul european de parteneriat cu Dobrichka, și aplicarea unei corecții financiare în cuantum de 25%.
Reprezentanții primăriei au argumentat că „eronat, controlorii de prim nivel au reţinut faptul că s-a încălcat principiul transparenţei statuat la art.2 lit.d din Legea nr. 98/2016, având în vedere motivele temeinice pentru care autoritatea contractantă a acceptat încheierea actelor adiţionale, respectiv problemele tehnice ce au apărut pe parcursul executării lucrărilor, ce au ţinut strict de documentaţii tehnice privind respectarea securităţii la incendiu ale obiectivului Casa de Cultură Hârșova“, potrivit hotărârii Tribunalului Călărași.
Aceștia au mai precizat că „având în vedere şi aspectele semnalate mai sus, reiese clar că modificarea a devenit necesară în urma unor circumstanţe pe care o autoritate contractantă care acţionează cu diligentă nu ar fi putut să le prevadă, modificarea fiind legală în baza art. 221 (1)c)“.
Ce au spus judecătorii de la Tribunalul Călărași
În motivarea hotărârii favorabile Primăriei Hârșova, judecătorii de la Tribunalul Călărași au arătat, printre altele, că „cererea reclamantei este întemeiată, întrucât prin documentaţia de atribuire a contractului de achiziţie, nu s-a prevăzut drept criteriu de departajare, termenul de execuţie a lucrării ci «preţul cel mai scăzut»“.
Conform judecătorilor, „din Strategia de contractare pentru procedura de atribuire a contractului de execuţie lucrări pentru realizarea obiectivului „Execuţie lucrări şi furnizare dotări pentru obiectivul modernizare şi dotare Casa de Cultură a Oraşului Hârșova – pct. 3.2 rezultă că, departajarea ofertanţilor urma să se facă în funcţie de valoarea estimată a contractului şi tipurile de lucrări ce urmau a fi executare“.
A spus astfel instanța, legat de cererea formulată de Primăria Hârșova că „din examinarea acestei documentaţii, se observă faptul că, termenul de execuţie nu a reprezentat un criteriu de departajare între ofertanţi, astfel încât în mod eronat au fost emise actele contestate în prezentul proces“.
În continuare, judecătorii au precizat că „în acest sens, este de observat, totodată că, prin adresa reclamantei nr. 12487/16.07.2021, s-a adus la cunoştinţă chematei în garanţie (…) S.A. faptul că, în urma evaluării ofertei şi în urma aplicării criteriului de atribuire «preţul cel mai scăzut», oferta prezentată de aceasta a fost declarată câştigătoare“.
„Chiar dacă s-ar accepta faptul că, termenul de execuţie ar fi putut constitui un criteriu suplimentare de departajare, nu se poate susţine că prelungirea contractului în mod succesiv, prin acte adiţionale (câte 2 luni respectiv 4 luni în total), ar fi dezavantajat coparticipanţii la procedură, întrucât această prelungire s-a produs din motive obiective şi în conformitate cu clauzele contractuale, iar o eventuală încetare a contracului, în condiţiile în care lucrarea era finalizată în cea mai mare parte a ei, ar fi produs consecinţe mult mai grave decât prelungirea lui“, a spus instanța.
„În acest sens, este de observat faptul că, reclamanta a purtat o corespondenţă intensă cu exacutantul lucrării (chemat în garanţie), pentru finalizarea lucrărilor în termenul stabilit prin contract, lucru recunoscut şi de pârâtă prin întâmpinare. Cu toate acestea finalizarea lucrării nu s-a putut realiza în termenul stabilit, datorită unor motive obiective, arătate în scris de către executantul lucrării“, au mai precizat judecătorii în procesul deschis de Primăria Hârșova.
Lucrarea ar fi fost finalizată cu o întârziere foarte mare, dacă s-ar fi reziliat contractul, spune instanța
De asemenea, judecătorii au mai spus că „mai mult, dacă s-ar fi refuzat prelungirea contractului, iar acesta ar fi fost desfiinţat (aşa cum susţine pârâta că ar fi fost corect), s-ar fi creat o situaţie juridică mai grea, întrucât lucrarea nu era finalizată şi ar fi trebuit demarată o nouă procedură de achiziţie, care ar fi generat foarte mult timp şi costuri suplimentare legate atât de finanţare, executarea lucrării şi repararea în instanţă a prejudiciului suferit, iar lucrarea ar fi fost finalizată cu o întârziere foarte mare, disproporţionată în raport cu durata de 4 luni pentru care s-a prelungit contractul“.
„Prin urmare, dacă reclamanta ar fi optat pentru sancţiunea desfiinţării contractului această măsură nu ar fi fost proporţională cu prejudiciul suferit (prelungirea duratei de execuţie cu 4 luni), aceasta putând înregistra pierderi mult mai mari“, au precizat magistrații în procesul deschis de Primăria Hârșova.
„De asemenea, instanţa mai reţine că nu se poate imputa reclamantei faptul că prin actele adiţionale a luat măsuri şi a prevăzut clauze privind suportarea eventualelor penalităţi/sancţiuni ce i s-ar fi putut imputa de către autoritata de management, respectiv ca acestea să fie suporate de executant, întrucât aceste clauze sunt în favoara sa“, se mai precizează în hotărârea primei instanțe din procesul deschis de Primăria Hârșova.
Acum, rămâne de văzut ce decizie va lua Curtea de Apel București, în urma recursului declarat de Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră.
Hotărârea ce va fi luată de Curtea de Apel București în procesul deschis de Primăria Hârșova va fi definitivă.
Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată
Sursa foto: Facebook.com
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
