Supraevaluarea unui teren din Portul Constanța, anchetată de DNA, ajunge la CCR! MINUTA
Justiție
Un teren din Portul Constanța, ce a făcut obiectul unui dosar DNA și care ulterior a ajuns în atenția judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție, este pe cale să ajungă, totodată, în atenția magistraților de la Curtea Constituțională a României.
Mai exact, CCR a fost sesizată cu o excepție de neconstituționalitate inbvocată din oficiu de judecătorii Curții Supreme, în acțiunea extraordinară menită să ducă la rejudecarea procesului.
Amintim, acțiunea extraordinară de atac, reprezentată de un recurs în casație, a fost demarată după ce, în toamna anul 2025, judecătorii de la Curtea de Apel București au dictat, printr-o decizie definitivă, despăgubiri de peste 1,9 milioane de euro pentru Statul Român, după supraevaluarea terenului din Portul Constanța.
În speță, este vorba despre despăgubiri ce echivalează cu o mică avere, suma ridicându-se la 9.714.022 de lei, adică circa 1,9 milioane de euro, la care se adaugă și dobânda aferentă.
Rezumatul dosarului privind supraevaluarea terenului din Portul Constanța
Despăgubirile venite ca urmare a supraevaluării terenului din Portul Constanța au fost stabilite inițial de magistrații de la Tribunalul București, fiind ulterior reconfirmate prin decizia definitivă a judecătorilor Curții de Apel București.
Cazul vizează o suprafață de 1,8 hectare, teren din Portul Constanța pentru care, potrivit DNA, fostul evaluator ar fi indicat o valoare „cu 162% mai mare decât valoarea de piață estimată legal, provocând bugetului de stat un prejudiciu în cuantum de 9.714.022 lei“.
În anii anteriori, față de Mihail Dunăreanu, instanțele din Capitală au dispus definitiv încetarea procesului penal, ca urmare a intervenirii prescripției penale.
Decizia în primă instanță a fost luată de Tribunalul București, care a judecat pe latură civilă dosarul în care procurorii DNA l-au deferit instanței pe fostul evaluator, în legătură cu respectivul teren din Portul Constanța.
Sentința definitivă-l vizează pe Mihail Dunăreanu, la data faptelor imputate de procurorii DNA evaluator desemnat de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), care a fost acuzat că ar fi supraevaluat un teren din Constanța, mai exact, din Portul Constanța.
În pimă instanță, evaluatorul a fost obligat de judecătorii de la Tribunalul București să achite despăgubiri de 9.714.022 de lei Statului Român, iar apoi, această hotărâre a fost reconfirmată printr-o decizie definitivă a Curții de Apel București, care, în toamna anului 2025, a respins ca nefondate apelurile declarate de fostul evaluator, dar și de Statul Român împotriva hotărârii luate în primă instanță de Tribunalul București.
Ulterior, evaluatorul a formulat, așa cum precizam mai sus, un recurs în casație împotriva deciziei definitive a Curții de Apel București, iar acum, Curtea Supremă a decis sesizarea Curții Constituțională a României cu o excepție de neconstituționalitate ce vizează recursul în casație pe latură civilă, invocată din oficiu
În paralel cu sesizarea CCR, Curtea Supremă a admis în principiu recursul în casație formulat de evaluator și a stabilit termen pentru analizarea propriu-zisă a căii extraordinare de atac în această toamnă, după vacanța judecătorească.
Excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată CCR
Excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată Curtea Constituțională în procesul ce vizează supraevaluarea terenului din Portul Constanța face referire la posibllitatea declarării recursului în casație cu privire la latura civilă a unui dosar penal.
Excepția a fost analizată în dosarul 300/1/2026/a2, desprins din cel vizând recursul în casație declarat de evaluatorul acuzat de DNA.
Iată minuta Încheierii de sesizare a Curții Constituționale a României:
„Admite excepţia de neconstituţionalitate invocată de instanţă din oficiu.
Sesizează Curtea Constituţională a României cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 438 alin. (1) Cod procedură penală, în măsura în care acestea nu permit exercitarea efectivă a recursului în casaţie cu privire la latura civilă, deşi art. 436 alin. (1) lit. b) Cod procedură penală recunoaşte dreptul de a promova această cale extraordinară de atac, fără însă a reglementa un caz de casare corespunzător, deşi soluţia ce poate fi pronunţată este prevăzută de art. 448 alin. (2) Cod procedură penală.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 03 iunie 2026“.
Recursul în casație declarat de evaluator, admis în principiu
În ce privește recursul în casație declarat de evaluator, acesta a fost înregistrat pe rolul Secției Penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție sub indicativul 300/1/2026, obiectul dosarului fiind reprezentat de „infracțiuni de corupție (Legea nr. 78/2000)“, fiind însă vorba despre latura civilă.
Recurent figurează Mihail Dunăreanu, evaluatorul deferit instanței de DNA, recursul fiind admis în principiu de instanța supremă, care a acordat termen la data de 16 septembrie 2026.
Mai trebuie precizat că, dacă recursul în casație declarat de evaluator va fi admis în final de Curtea Supremă, dosarul se va întoarce la Curtea de Apel București pentru rejudecarea apelului.
Iată minuta Încheierii de admitere în principiu a recursului în casație:
„În temeiul art. 440 alin. 4 C.pr.pen., admite în principiu cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul Dunăreanu Mihail împotriva deciziei penale nr. 1231/A din 28 octombrie 2025 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală, în dosarul nr. 5372/3/2022* (504/2025).
Trimite cauza în vederea judecării recursului în casaţie, Completului nr. 8.
Fixează termen de judecată, în şedinţă publică, la data de 16 septembrie 2026, cu citarea părţilor.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 03 iunie 2026“.
Minuta hotărârii Curții de Apel București
Iată minuta Hotărârii 1231/2025 a Curții de Apel București, vizată de acțiunea extraordinară de atac la Curtea Supremă, hotărâre pronunțată în procesul pornit după presupusa supraevaluare a terenului din Portul Constanța:
„În baza art. 421 alin.1 pct. 1 lit. b) Cod procedură penală respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpatul Dunăreanu Mihail şi de partea civilă Statul Român prin Ministerul Finanţelor împotriva sentinţei penale nr. 1497 din data de 03.12.2024, pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia I Penală în dosarul nr. 5372/3/2022*.
În baza art. 275 alin. (2) şi alin. (4) Cod procedură penală obligă pe apelantul inculpat şi pe apelantul parte civilă la plata sumei de 700 lei fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Respinge ca nefondată cererea intimatului Gentilezza Enrico de obligare a părţii civile la plata cheltuielilor de judecată.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluției la dispoziția apelantului inculpat, apelantului parte civilă, intimatelor-persoane interesate, intimatei Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și a procurorului, prin mijlocirea grefei instanței, astăzi, 28.10.2025.
Document: Hotărâre 1231/2025 28.10.2025“
Teren din Portul Constanța de 1,8 hectare, presupus supraevaluat, au acuzat procurorii DNA
Așa cum precizam mai sus, cazul vizează o suprafață de 1,8 hectare, teren din Portul Constanța pentru care, potrivit DNA, fostul evaluator ar fi indicat o valoare „cu 162% mai mare decât valoarea de piață estimată legal, provocând bugetului de stat un prejudiciu în cuantum de 9.714.022 lei“.
În anii anteriori, față de Mihail Dunăreanu, instanțele din Capitală au dispus definitiv încetarea procesului penal, ca urmare a intervenirii prescripției penale.
După analizarea laturii civile a dosarului, judecătorii au decis obligarea sa la plata către Statul Român a sumei de 9.714.022 de lei, reprezentând debitul principal, dar și a dobânzii legale, calculată până la data achitării integrale a debitului în legătură cu acel teren din Portul Constanța.
Evaluatorul, trimis în judecată de procurorii DNA
Așa cum arătam în edițiile anterioare, în martie 2022, procurorii DNA au dispus trimiterea în judecată a lui Mihail Dunăreanu, „la data faptei evaluator desemnat de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (A.N.R.P.), sub aspectul săvârșirii infracțiunii de participație improprie la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit“.
Potrivit rechizitoriului DNA „în perioada 10 februarie – 20 aprilie 2011, inculpatul Dunăreanu Mihail, în calitate de evaluator desemnat într-un dosar al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților să estimeze valoarea de piață a unui teren situat în municipiul Constanța, și-ar fi exercitat în mod defectuos atribuțiile de serviciu prevăzute în legislația primară și ar fi stabilit o valoare a terenului-subiect de 15.668.460 lei – cu 162% mai mare decât valoarea de piață estimată legal, provocând bugetului de stat un prejudiciu în cuantum de 9.714.022 lei“.
Au mai spus procurorii că „pentru a supraevalua terenul, inculpatul Dunăreanu Mihail ar fi folosit o metodă de evaluare nerecunoscută de Standardele Internaționale de Evaluare, o informație comparabilă inadecvată și valori de calcul nefundamentate, nu ar fi analizat terenul-subiect sub aspectul caracteristicilor fizice și tehnice, al celei mai bune utilizări și al pieței specifice și nu ar fi folosit metode de evaluare specifice abordării prin comparația vânzărilor, deși erau disponibile suficiente informații de piață“.
„Ulterior, la data de 26 mai 2011, pe baza raportului de evaluare depus de inculpat, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a aprobat acordarea unei despăgubiri de 15.668.460 lei. Ministerul Finanțelor s-a constituit parte civilă, iar în cauză s-au dispus măsuri asigurătorii față de mai multe persoane, cesionari ai drepturilor de despăgubire“, conform DNA.
Procesul penal vizând presupusa supraevaluare a respectivului teren din Portul Constanța, încetat de judecători
Dosarul a fost soluționat de judecătorii din București prin încetarea procesului penal început față Mihail Dunăreanu, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.
Totodată, prin aceeași decizie, s-a stabilit obligarea evaluatorului la plata unor despăgubiri, în legătură cu acel teren din Constanța, însă Curtea de Apel București a desființat această decizie și a hotărât în schimb rejudecarea procesului, dar doar cu privire la latura civilă.
Ulterior, Curtea de Apel București a respins apelurile declarate cu privire la hotărârea Tribunalului București vizând latura civilă a dosarului pentru despăgubirile dictate legat de respectivul teren din Constanța.
Acum, însă, rămâne de văzut ce va stabili Curtea Supremă cu privire la recursul în casație declarat de evaluator.
Conform legislației în vigoare în România, orice persoană se bucură de prezumția de nevinovăție. „Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă“ (Art. 4, alin. 1 Codul de procedură penală).
Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată
Foto cu rol ilustrativ
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
