Un inculpat din Dosarul Retrocedărilor își joacă ULTIMA CARTE la Curtea Supremă! Iată când se va decide TOTUL

Dosarul Retrocedărilor a ajuns din nou la Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea Supremă de Justiție a României, instanță care, de altfel, a pronunțat sentința definitivă în cauză, în urmă cu șapte ani!

Amintim, în Dosarul Retrocedărilor, fostul primar al Constanței Radu Mazăre a fost condamnat definitiv la nouă ani de detenție, după ce atât el, cât și alte funcționari din Primăria Constanța și nu numai au fost găsiți vinovați în legătură cu retrocedarea nelegală a zeci de terenuri din Constanța și stațiunea Mamaia.

De data aceasta, însă, Dosarul Retrocedărilor ajunge la Curtea Supremă pentru pronunțarea unei decizii de revizuire, care ar putea duce la rejudecarea cazului.

Solicitarea vine din partea unui inculpat condamnat în Dosarul Retrocedărilor, a cărui cerere de revizuire a fost respinsă în primă instanță de judecătorii de la Curtea de Apel București, dar care își joacă acum ultima carte pentru revizuirea cazului la Curtea Supremă, atacând în apel hotărârea Curții de la București.

Evaluatorul Alin Horațiu Dima, demers la Curtea Supremă pentru revizuirea cazului

În speță este vorba despre cererea de revizuire formulată de evaluatorul Alin Horațiu Dima, condamnat la șase ani de detenție în acest dosar.

La Înalta Curte, apelul evaluatorului pentru revizuirea cazului intitulat generic Dosarul Retrocedărilor a fost înregistrat joi, 22 ianuarie 2026, fiind vorba despre dosarul cu indicativul 7754/2/2024, cauză în care evaluatorul Alin Horațiu Dima are calitatea de apelant revizuent.

Potrivit surselor oficiale consultate de Ziarul Amprenta, apelul evaluatorului pentru admiterea cererii sale de revizuire a cazului va fi judecată de instanța supremă la data de 3 martie 2026, de la ora 9.00.

Cererea de revizuire, respinsă în primă instanță de Curtea de Apel București

Amintim, cererea de revizuire a primit indicativul 7754/2/2024 și, în cauză, judecătorii din București au analizat solicitarea în ședința din 24 noiembrie 2025, când instanța s-a retras pentru deliberări.

După deliberări ce au durat aproape trei săptămâni, judecătorii au ajuns la concluzia că solicitarea de revizuire a cazului este nefondată.

Iată minuta Hotărârii 175/2025 din 12 decembrie 2025 a Curții de Apel București:

„Sentinţa penală nr.175/F.

În temeiul art. 459 alin. 5 din Cod de Procedură Penală respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul Dima Alin Horațiu împotriva sentinţei penale nr. 148/F/10.07.2017 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a II-a Penală pronunţată în dosarul penal nr. 6536/2/2008, definitivă prin decizia penală nr. 32/07.02.2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală.

În baza art. 275 alin. 2 din C. pr. pen.. obligă revizuentul la plata sumei de 500 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor şi procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 12.12.2025.

Document: Hotarâre  175/2025  12.12.2025“

De ce a respins Curtea de Apel cererea de revizuire

În motivarea Hotărârii 175/2025, prin care a fost respinsă în primă instanță cererea de revizuire a cazului, judecătorii Secției a II-a Penale a Curții au arătat, printre altele, că instanța „constată că elementul de noutate invocat de către revizuentul (nr., evaluatorul) îl reprezintă nelegala angajare în funcția de specialişti de înaltă calificare în cadrul Direcției Naționale Anticorupţie a numiților (…), autori ai Raportului de Constatare nr. 122/2007, pe care s-a întemeiat în mod fundamental sentința penală nr. 32/07.02.2019 (nr., sentința definitivă din Dosarul Retrocedărilor“.

„Astfel“, spune Curtea, „relativ la nelegala angajare a numiților (…), revizuentul a apreciat faptul că neîndeplinirea condiției impuse de art. 11 alin. 1 din OUG nr. 43/2002 de organizare și funcționare a DNA, respectiv obținerea Avizului Ministerului de Resort este aptă să susţină caracterul admisibil al prezentei căi extraordinare de atac sub aspectul caracterului de noutate al aspectelor constatate de către (…)“.

Judecătorii au arătat însă că „verificând aceste susţineri ale revizuentului în contextul analizei realizate cu privire la condiţiile de admisibilitate, Curtea apreciază că nu se poate acorda situaţiei de fapt prezentate în susţinerea cererii, relevanţa juridică necesară pentru a se putea aprecia admisibilă prezenta cale extraordinară de atac“.

Conform instanței, „privitor la raportul de constatare nr. 122/2007 a cărui autenticitate a fost contestată de către revizuent şi în primul ciclu procesual se reţine că  instanţa de apel, respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a analizat deja aceste aspecte care au fost invocate pe cale prezentei cereri de revizuire, iar cu privire la aceste împrejurări s-a reţinut de către instanţa de apel prin decizia penală decizia penală nr. 32/A din data de 07.02.2019 pronunţată în dosarul nr. 6536/2/2008 (Dosarul Retrocedărilor) faptul că specialiștii care au întocmit raportul de constatare efectuat în cauză au avut o pregătire corespunzătoare (inginer cu activitate în domeniul hidrotehnică, geodezie şi cadastru, respectiv economist cu activitate în domeniul finanţe-contabilitate)“.

„În plus, specialistul (…) care a întocmit partea pur tehnică a raportului, a avut până la data încadrării ca specialist în cadrul D.N.A. calitatea de expert tehnic judiciar în specialitatea «topografie, geodezie şi cadastru», efectuând rapoarte de expertiză  la solicitarea instanţelor de judecată. Totodată, din aprilie 2005 până în noiembrie 2006 a fost angajat la O.C.P.I. Constanţa“, au spus judecătorii referitor la cererea de revizuire din Dosarul Retrocedărilor.

„De altfel“, au spus judecătorii bucureșteni, „s-a reţinut că nu au fost administrate probe concludente care să justifice suspiciunea de lipsă de imparţialitate la întocmirea raportului de constatare, iar, de altfel, împotriva celor doi specialişti, dar şi a procurorului care a instrumentat cauza a fost formulată şi o plângere penală pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art.288, 289, 291şi 246 C.pen. din 1969, soluţionată prin neînceperea urmăririi penale dispusă prin rezoluţia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nr.1279 din 10.07.2009“.

„Prin urmare, s-a reţinut că în privinţa celor doi specialişti, atât din punct de vedere profesional, cât şi personal, nu există motive care să justifice ab initio punerea sub semnul întrebării a raportului de constatare întocmit de aceştia în faza de urmărire penală“, a subliniat Curtea de Apel.

„Aşadar, în condiţiile în care aceste împrejurări au fost deja avute în vedere la pronunţarea soluţiei instanţei din primul ciclu procesual, Curtea apreciază că nu se poate susţine în mod rezonabil că o eventuală dovadă a faptului că autorii raportului de constatare nu au fost angajați în mod legal în cadrul Direcției Naționale Anticoruptie, reprezintă un fapt, care,  deşi preexistent la data judecații, nu a fost cunoscut la data soluționării cauzei, aspect  care ar putea atrage admiterea prezentei revizuiri“, se arată în motivarea deciziei de respingere a cererii de revizuire.

Judecătorii au spus că „în consecință, având în vedere faptul că la momentul pronunţării soluţiei de condamnare a revizuentului (…) aspectele invocate de către acesta pe cale prezentei cereri de revizuire au fost reţinute în mod expres de instanţele din primul ciclu procesual, iar în prezenta cale de atac nu s-ar putea da o altă interpretare probatoriului administrat deja, în baza căruia instanţele şi-au fundamentat hotărârile, Curtea constată caracterul inadmisibil al prezentei cereri de revizuire“.

„Mai mult, instanţa de revizuire reţine că mijloacele de probă administrate în prezenta cale de atac nu dovedesc o situaţie contrară celei reţinute în primul ciclu procesual, cu privire la caracterul legal al procedurii de angajare în funcția de specialişti de înaltă calificare, în cadrul Direcției Naționale Anticorupţie a numiților (…)“, au arătat magistrații Curții de Apel București.

„În raport de susţinerile revizuentului relativ la modul eronat de interpretare de către instanţa de apel a mijloacelor de probă administrate în cauză şi care au fundamentat soluţia de condamnare, Curtea subliniază că în prezenta cale de atac nu se poate solicita o readministrare a probatoriului sau o prelungire a acestuia pentru pronunţarea unei alte soluţii, întrucât astfel s-ar ajunge la deturnarea scopului prezentei căi extraordinare de atac şi transformarea acesteia într-o cale ordinară de atac“, a concluzionat Curtea de Apel referitor la cererea de revizuire formulată cu privire la Dosarul Retrocedărilor.

Evaluatorul care cere rejudecarea în Dosarul Retrocedărilor, condamnat la șase ani

Amintim, prin Decizia nr. 32/A/07.02.2019, sentința definitivă pronunțată de Curtea Supremă în dosarul Retrocedărilor, Alin Horațiu Dima, evaluatorul care a solicitat revizuirea cazului, a fost condamnat la o pedeapsă de șase ani de închisoare în legătură cu retrocedările nelegale (potrivit celor reținute de instanța de judecată) ale unor terenuri din Constanța și Mamaia.

Acum, acesta solicită revizuirea cazului care a dus la condamnarea sa, solicitarea fiind înregistrată pe rolul Secției Penale a Curții de Apel București în luna decembrie 2024.

Facem mențiunea că cererea de revizuire a fost înregistrată inițial la Curtea de Apel București pentru că aceasta este instanța care a judecat Dosarul Retrocedărilor, la fond.

După ce judecătorii Curții de Apel București au respins însă cererea de revizuire formulată cu privire la Dosarul Retrocedărilor, le revine magistraților de la Curtea Supremă sarcina de a avea ultimul cuvânt cu privire la această solicitare de redeschidere a cazului.

Proces civil deschis de Primăria Constanța pentru terenurile din Dosarul Retrocedărilor

În paralel cu această cerere de revizuire, la instanțele din București se judecă și procesul civil desprins din Dosarul Retrocedărilor, cauza în care Primăria Constanța a obținut, în primă instanță, anularea mai multor documente de proprietate pentru 49 de terenuri vizate de retrocedări.

După decizia primei instanțe, cazul respectiv a ajuns la Curtea de Apel București după ce hotărârea Tribunalului București a fost atacată în apel de către proprietarii terenurilor (protagoniști din Dosarul Retrocedărilor), Primăria Constanța, Statul Român, dar și Banca Națională a României, căreia îi fusese respinsă ca inadmisibilă cererea de intervenție în proces.

Detalii complete despre procesul civil desprins din Dosarul Retrocedărilor, dar și despre motivarea hotărârii de anulare a actelor de proprietate pentru cele aproape 50 de terenuri pot fi consultate aici și aici.

Sursa motivare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată

OBSERVAȚII:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Citește și:

Primăria Constanța are de luat BANI de la un inculpat din Dosarul Retrocedărilor! Cine și cât are de dat